România s-a cutremurat în prima zi a Noului An. Unde au fost resimțite cele două seisme

Cutremurul a avut magnitudinea de 3.3, la adâncimea de 80 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 87km E de Brașov, 95km S de Bacău, 101km NE de Ploiești, 108km V de Galați, 111km NV de Brăila, 151km N de București, 174km SV de Iași, 174km NE de Pitești, 200km E de Sibiu, 215km N de Ruse., transmite Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului INCDFP.

Al doilea cutremur din 2023

Un cutremur cu magnitudinea de 2,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică în Banat, județul Timiș, conform informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a fost la ora 10.03, la adâncimea de 15 kilometri.

Alte articole

O profesoară din Spania care a predat în România, uimită de modul în care decurg lucrurile în școli: „Mi-au spus că sunt o comunistă”

România va participa la cea de-a doua semifinală a Eurovision, din 14 mai. Austria va găzdui ediţia din 2026 la Viena

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 31 km NV de Timișoara, 37 km SV de Arad, 70 km SE de Szeged, 117 km NE de Novi Sad, 131 km N de Zemun, 134 km N de Belgrad, 141 km SV de Oradea, 182 km S de Debrecen, 211 km E de Pecs și 222 km SV de Cluj-Napoca.

În ultima zi din 2022 un seism a avut loc în zona seismică a Olteniei, la scurt timp după ce un cutremur s-a produs și în țara vecină, Serbia.

Ce spune Gheorghe Mărmureanu despre marele cutremur din România: „Nu a fost niciun seism mare în decembrie”

Gheorghe Mărmureanu a anunțat, potrivit statisticilor, data pentru viitorul mare seism. Din fericire, mai avem de așteptat aproape 20 de ani ca acesta să se întâmple.

Gheorghe Mărmureanu spune că, potrivit calculelor sale, următorul mare cutremur din România nu ar putea să aibă loc mai devreme de 2040, ținând cont că în țara noastră nu este cazul cutremurelor de suprafață.

„În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi avem două-trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România proiectării clădirilor anti-seismice.

Cutremurul din 1977 a fost un caz anormal, din statistica totală. Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977. Înaintea lui a mai fost un cutremur, în octombrie, de 6.2, deci o magnitudine importantă pentru Vrancea. Când spun că nu poate fi mai devreme un cutremur de 2040, mă refer că va fi de peste 7, 7.2-7.4″, spune Gherorghe Mărmureanu.

Întrebat, în direct la România TV, cîtt de mare sa fie riscul pentru care spun guvernanţii nostri că se pregatesc, Gherogeh Mărmureanu a declarat: „Orice guvern face treaba asta, dar treaba este in felul următor: nu cunosc, daca vreti dvs, in ultimii mii de ani sau 3.000 de ani, sa fi fost un cutremu insemnat in decembrie sau ianuarie la inceput. Avem un cutremur foarte mare la 1838”.