România trece la euro, anunţul momentului de la BNR. Când ar urma să adoptăm moneda unică europeană

Adoptarea euro ar putea contribui la consolidarea fiscală, reducerea vulnerabilităților economice și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru stat, companii și populație. În plus, într-un context economic și geopolitic marcat de incertitudini, apropierea de nucleul economic al Uniunii Europene ar reprezenta un avantaj strategic pentru România.

„Adoptarea euro ar consolida credibilitatea țării noastre, ar elimina riscul valutar, ar aprofunda integrarea financiară și ar contribui, pe termen lung, la condiții de finanțare mai avantajoase”, a scris Leonardo Badea, într-un editorial publicat în presa germană, citat de Capital.

Consolidarea fiscală, o condiție esențială

Leonardo Badea atrage atenția că România traversează unul dintre cele mai dificile procese de consolidare bugetară de după criza financiară globală. Reducerea dezechilibrelor fiscale este, în opinia sa, o investiție în credibilitatea țării și poate avea efecte directe asupra costurilor de finanțare și asupra atractivității economiei pentru investitori. Oficialul BNR subliniază și gradul ridicat de integrare a economiei românești în spațiul european. Aproximativ 72% din comerțul exterior al României se desfășoară cu state membre ale Uniunii Europene, iar fluxurile de capital sunt puternic influențate de evoluțiile economice din zona euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Dan Petrescu, anunţul monetului despre reveniriea în fotbal. Care este starea sa de sănătate

Alte articole

BNR bate monedă nouă, de luni va fi pe piaţă. Cum arată şi ce valoare nominală va avea

Euro și dolarul american se apreciază în fața leului. Cursul valutar anunțat de BNR 17 iunie

„România este prinsă în așa-numita capcană a veniturilor medii, în care o economie emergentă stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să se transforme într-o națiune industrializată bogată. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții sustenabile în infrastructură, capacitate de producție, inovare, tehnologie și capital uman. Acest lucru necesită acces susținut la capital internațional la costuri competitive – iar aceste costuri depind în mare măsură de modul în care investitorii percep riscurile macroeconomice”, a mai transmis Leonardo Badea.

Adoptarea euro ar putea reduce riscurile economice

Prim-viceguvernatorul BNR consideră că aderarea la zona euro ar spori credibilitatea României pe piețele internaționale, iar participarea la Uniunea Bancară Europeană ar putea aduce beneficii suplimentare sistemului bancar românesc și ar întări stabilitatea financiară.

Leonardo Badea compară situația României cu cea a altor țări din Europa Centrală și de Est. Polonia și Cehia au ales să păstreze moneda națională, beneficiind de fundamente economice și instituționale solide, în timp ce Ungaria este prezentată drept un exemplu în care existența unei monede proprii nu a fost suficientă pentru evitarea dezechilibrelor economice. În schimb, Croația și Bulgaria au făcut pași spre integrarea în zona euro, proces asociat cu o creștere a încrederii investitorilor și cu o disciplină macroeconomică mai strictă.

Citeşte şi: Regula pe care mulți români o ignoră și care îi poate costa toți banii de pe cardul de vacanță

Dincolo de aspectele economice, oficialul BNR consideră că adoptarea monedei euro are și o importantă dimensiune strategică. În contextul actual de securitate din Europa de Est, aderarea la zona euro ar reprezenta o consolidare a apartenenței României la proiectul european și un nou pas în procesul de convergență început după căderea regimului comunist.

„Având în vedere situația volatilă de securitate din Europa de Est, apartenența României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul permanent și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o întoarcere politică față de Rusia. Pentru o țară care a fost izolată de dezvoltarea economică occidentală timp de 45 de ani, introducerea monedei euro este ultima piatră de hotar majoră a convergenței postcomuniste”, a concluzionat Leonardo Badea.