România va dispune de 8 miliarde de euro pentru acţiuni climatice, din fondurile europene

Potrivit reprezentanților Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, acțiunea climatică va trebui integrată în toate ariile principale de finanţare – coeziune, inovare, infrastructură, agricultură.

De asemenea, bugetul destinat proiectelor pentru climă va crește la nivel european de la 50 miliarde de euro (cât a fost în perioada 2007 – 2013), la aproximativ 200 miliarde de euro. În plus, următoarea perioadă de programare a fondurilor europene va conține o nouă categorie de intervenție, ce vizează trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și promovarea adaptării la schimbările climatice.

Parteneriat pentru Strategia Europa 2020

Priorități ale Strategiei Europa 2020:

Alte articole

România primește de la UE, prin programul SAFE, peste 16 miliarde de euro, cea mai mare sumă după Polonia. Banii vor fi folosiți și la construcția de autostrăzi

Eugen Teodorovici, acuzații grave la adresa fostului ministru Marcel Boloș: „A distrus sistemul de fonduri europene. Este un dezastru”

• creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
• creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
• creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Fondurile structurale sunt principalul instrument economic prin care Uniunea Europeană sprijină statele membre să ia măsuri în concordanță cu Strategia Europa 2020. În acest sens, Comisia Europeană a recomandat guvernelor să stabilească prioritățile de investiții împreună cu toți actorii sociali implicați, sub forma unui Acord de parteneriat, care să prevadă 20% din fondurile alocate către măsuri de reduceri de emisii de gaze cu efect de seră sau măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

„Miza pentru România o reprezintă aproximativ 8 miliarde de euro pe care nu îi vom putea accesa în viitorul exercițiu financiar, dacă acum nu vom identifica cele mai bune măsuri de intervenție către o economie cu emisii scăzute de carbon” a spus Lavinia Andrei, președinte TERRA Mileniul III.

Seminarul„Parteneriat pentru implementarea Strategiei Europa 2020″ a adus la aceeași masă de discuții reprezentanți ai administrației publice implicați în următoarea perioadă de programare și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din România implicați în activitatea de monitorizare și de programare a fondurilor europene, pentru a propune măsuri prioritare în următoarele domenii:

• Trecerea către o economie cu emisii reduse de carbon
• Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor
• Protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
• Promovarea transportului sustenabil și eliminarea blocajelor din cadrul rețelelor majore de infrastructură

În cadrul întâlnirii s-a pus accentul pe necesitatea cooperării dintre autoritățile publice și societatea civilă pentru stabilirea direcțiilor de acțiune și a priorităților de investiții ale României. În acest sens, dorind să fie un exemplu, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Fundația TERRA Mileniul III au semnat un acord de cooperare pentru a sprijini și promova proiectele ce vizează combaterea schimbărilor climatice.

„Organizațiile neguvernamentale au un interes onest în dezvoltarea unor domenii, rezolvarea problemelor și gestionarea corectă și eficientă a fondurilor structurale. În plus, sunt în contact permanent cu oameni din diverse categorii și au capacitate de inovare și de abordare a unor probleme mai puțin vizibile”, a spus Oana Preda, director executiv al Centrului de Resurse pentru participare Publică (CeRe) și coordonator al Coalitiei ONGurilor pentru Fonduri Structurale.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneri pentru Politici Publice: Îmbunătățirea Capacitătii de Colaborare a ONG-urilor cu Administrația Publică în contextul Strategiei Europa 2020″, proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.