De şapte ani însă, se luptă în instanţe ca să-şi primească recompensa stabilită prin lege. Cazul unic în jurisprudenţa românească se află în acest moment la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit adevarul.ro. Legislaţia din România, în privinţa protejării patrimoniului cultural naţional mobil, permite ca cel care descoperă astfel de comori să primească recompensă 30% din valoarea tezaurului, iar în cazul unei descoperiri arheologice excepţionale şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.

După două zile de la descoperirea „Tezaurului de monede otomane din Budeşti” (localitatea pe teritoriul căreia s-a făcut descoperirea), aşa cum a fost acesta catalogat de către specialişti, reprezentanţii Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) preluau comoara formată din 1.985 monede medievale de argint si 52,461 kg de monede medievale de argint.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mare parte dintre monede erau din timpul primei domnii a lui Murad al II-lea, din anul 1430, dar mai existau altele şi bătute de Emir Suleyman, Musa Celebi, Mustafa Celebi sau Mehmed I. Presa l-a numit pe Iulian Enache „Suleyman de Goleşti” şi „românul cu simţ civic”, după ce a reuşit cu un detector pentru începători, pe care-l cumpărase cu numai 300 de euro, să descopere un tezaur estimat iniţial la 500.000 de euro.

Alte articole

Aurul tau valoreaza mai mult la TEZAUR

Cătălin Iordăchescu, românul care a construit rețeaua Tezaur și a cumpărat jumătate din centrul orașului Lugano, explică succesul obținut în afaceri

Citeşte şi: Descoperire macabră într-o baie din Vâlcea. S-a deschis dosar penal

La vremea respectivă, premierul României, Victor Ponta, îi oferea o recompensă modestă de 10.000 de euro. Doi ani de zile a durat ca reprezentanţii MNIR să evalueze imensul tezaur, fapt ce a întârziat exagerat calcularea recompensei. Din acest motiv, în 2015, Iulian Enache s-a decis să dea în judecată MNIR şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru a-şi primi recompensa. Iar concluzia celor de la MNIR a şocat pe toată lumea: tezaurul fusese evaluat la doar 92.644 de euro.

Iniţial, vâlceanul a formulat obiecţiuni cu privire la acest raport, considerându-l subevaluat, dar apoi s-a împăcat cu gândul şi a solicitat acordarea recompensei şi a bonificaţiei. Numai că Ministerul Culturii a contestat bonificaţia, sub pretextul că nu ar fi fost vorba despre o descoperire întâmplătoare, din moment ce ea a fost făcută cu ajutorul unui detector de metale. Printr-o sentinţă a Tribunalului Bucureşti, din 9 februarie 2017, s-a stabilit însă că vâlceanul are dreptul la o recompensă de 41.689,80 de euro, plus plata dobânzii legale aferente debitului principal.

Au urmat contestaţiile MNIR şi Ministerului Culturii, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. În 2016, Ministerul Culturii a publicat instrucţiuni privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare, iar MNIR a cerut ca din valoarea recompensei să fie scăzuţi banii primiţi de la premierul Victor Ponta. Doar că magistraţii au considerat că instrucţiunile nu pot fi aplicate retroactiv, că descoperirea nu a fost premeditată şi că utilizarea detectorului de metale autorizat reprezintă o cerinţă obligatorie impusă persoanei care descoperă întâmplător vestigii arheologice, altfel ar fi fost vorba despre braconaj arheologic.

Citeşte şi: Fetiţă rănită grav după un accident în Vâlcea. Elicopterul SMURD a intervenit de urgenţă!

Cât despre recompensa primită de la premierul Ponta, aceasta a fost considerată „un ajutor bănesc” cum de altfel „s-a menţionat în cuprinsul dispoziţiei de plată”. În schimb, s-a decis scăderea nivelului bonificaţiei de la 15 la 5% şi s-a stabilit că vâlceanul trebuie să primească 32.425 euro. Iulian Enache a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). La fel a procedat şi Ministerul Culturii. Anul trecut, în noiembrie, ÎCCJ a admis recursul lui Iulian Enache, desfiinţând sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. În decembrie 2019, procesul s-a întors la Curtea de Apel Bucureşti, iar odiseea tezaurului monedelor otomane de la Vâlcea şi al celui care l-a descoperit, Iulian Enache, continuă.