Romii din oraşul lui Iohannis vor despăgubiri de la Germania: Să-mi bag boghintilu să iau neşte bani

Peste 30 de mii de romi au trecut pe strada Grâului din Sibiu să-și treacă numele într-un dosar în urma căruia speră să primească o pensie specială de la statul german, scriu jurnaliştii de la turnulsfatului.ro.

O stradă plină de noroi proaspăt, în care e mai greu să găsești un loc de parcare, decât în centrul Sibiului miroase a valută. Euro. Cash. Mașini cu numere de înmatriculare de Mureș, Covasna, Harghita, dar și mașini cu numere de Germania, Bulgaria și Ungaria stau înșiruite pe toate părțile. Centrul Creștin al Romilor s-a transformat în birou de primire pentru toți romii care au, au avut sau poate parcă ar fi avut rude ce au fost deportate în Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Există și vreo două birouri de copiat acte, se vând dosare, hârtii tipizate, ca pe vremea când Sibiul era centrului de emigrat spre Germania. Cei care intră din nimereală în zonă sunt întâmpinați de câteva femei care-ți explică cum stă treaba: „dă și mie 10 lei, să-mi fac actele, că am venit de departe și n-am bani. 10 lei ca să iau pensie din Jermania”.

Autoproclamat rege al romilor, Dorin Cioabă, susține că în câteva săptămâni pe aici au trecut peste 30.000 de oameni. „Acțiunea a luat o mare amploare, foarte mulți oameni au venit. Așa-s romii, au un act și vine toată familia. Noi intentăm un proces împotriva statului german și primim acte prin care se constituie ca parte civilă. O altă parte se califică și depunem acte pentru a primi banii direct, iar alții se înscriu ca parte civilă într-un proces pe care îl vom intenta Germaniei, susține Cioabă.

Procesul de prelucrare e simplu: fiecare om care vine, primește o hârtie tipizată, pe care o semnează pe „propria răspundere”. Pe ea scrie că sunt sau că au rude care au fost deportate în timpul războiului în Rusia. Se face câte o copie după cartea de identitate, certificatul de naștere și actul celui despre care se spune că a fost implicat în evenimentele de atunci. Se face un dosar, se achită 20 de lei și se pun mari speranțe.

O familie a venit astăzi din Sâmbăta de Sus pentru a-și face dosar. „Speranțele e ca să recuperăm și noi din bunurile pe care le-au avut bătrânii. Am avut și aur și cai și animale, și-am pierdut și căsele, au suferit acolo. Așteptăm un răspuns”, spune bărbatul cel mai tânăr. De lângă el, un rom cu barbă lungă și albă îl completează. „Din Sâmbăta de Sus suntem. Mama a fost acolo, are 86 de ani. A fost în Rusia, Bucov, Nistru, peste tot. E aici cu mine”, zice omul și arată cu mână lângă un gard. O bătrânică încovoiată lângă un baston ne explică: „Am fost, am fost în Rusia. Nimic n-am primit. Așteptăm să-mi bag boghintilu să iau nește bani dacă e… Așa e vorba. Am avut 12 ani cân d m-au dus acolo. Patru ani am stat. De câte ori îmi aduc aminte, cum mureau oamenii ca găinile… Ca găinile. Va de noi. A fost rău de tot. Tot ce am muncit în viața noastră a rămas acolo, aur, pahare tot. Din Sâmbăta ne-a luat și tot acolo ne-am întors”, povestește femeia.

O mare problemă pentru oamenii lui Cioabă sunt romii din Covasna și Harghita care nu știu niciun cuvânt în românește. „Dar când e vorba de bani, își aduc translatori”, spune Cioabă. Pe de altă parte, vestea s-a răspândit și au venit să ceară bani și români get-beget. „Au venit și români, dar nu i-am putut ajuta”, spune sec regele. „Oamenii vin aici, depun un dosar în care fac dovada că au fost deportați în Transnistria, depun un act al celui care trăiește sau este decedat, se înregistrează, se bagă în calculator și fiecare primește un număr de dosar acasă și începem acțiunea împotriva statului German. Acum, nu știu cât va dura procesul. Există o declarație pe propria răspundere în care spun unde au fost, ce au făcut, că nu există altfel niciun fel de statistică. Noi nu putem să-i găsim, nemții cred că pot. Uite câți sunt aici: dacă-i întrebi pe toți dacă au fost, toți zic, că toți vor bani”, spune Dorin Cioabă.

Pare că știe destul de bine mersul lucrurilor. A angajat o casă de avocatură, „Reppenhagen”, „specializată în impunerea de pretenții referitoare la pensii după legea privitoare la efectuarea de plata pensiilor din ocupații, într-un ghetou”. „Inițial, statul german ne-a zis «voi țiganii, mergeți la Antonescu că nu Hitler v-a trimis în Rusia». Istoric, cam așa e, că dacă vrei să vezi, Antonescu a dispus să fie duși țiganii, ca pe timpul răzoiului să nu-i fure pe ăștia care erau trimiși în război. Bunicul meu a început un demers, tatăl meu a fîcut un demers finalizat într-un fel, atunci au luat peste o sută de mii de oameni bani. Acum, noi ne concetrăm pe țiganii din România și pe cei deportați acolo”, spune Dorin Cioabă. Explică faptul că indiferent de rezultate, rămâne un lucru bun în urmă: „Avem acum prima arhivă a romilor, avem toate certificatele, buletinele, la toți”. Vestea proastă e că „avocații vor 30% din orice sumă pe care o vor lua oamenii. Ați văzut avocat să nu ia bani?”

Citeşte şi A murit cel mai bătrân supravieţuitor român al Holocaustului

O parte din ţiganii români au fost deportaţi în Transnistria în anul 1942, la ordinele directe ale mareşalului Ion Antonescu şi fără ca Germania să fi formulat vreo cerere expresă în acest sens. Conform unor estimări, circa 25.000 de ţigani ar fi fost duşi în Transnistria, dintre care 11.000 au murit din cauza bolilor, foametei şi frigului.