Rusia nu respinge categoric cel mai recent plan de pace propus de Statele Unite și Ucraina, însă semnalează necesitatea unor modificări fundamentale înainte de a ajunge la o înțelegere finală.
Potrivit unor surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg, Moscova privește actualul document, structurat în 20 de puncte, doar ca pe un punct de plecare pentru negocieri ulterioare, pregătind în prezent un răspuns oficial complex.
Deși administrația de la Kremlin analizează propunerea „la rece”, există nemulțumiri majore legate de lipsa unor prevederi esențiale pentru interesele rusești, solicitând restricții suplimentare drastice asupra capacităților militare ale Kievului.
Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, l-a informat deja pe Vladimir Putin despre rezultatele discuțiilor avute recent în Florida cu echipa americană, iar dialogul cu Washingtonul continuă pentru cristalizarea unei poziții finale.
Deși Donald Trump s-a arătat optimist, declarând că discuțiile avansează bine și că există șanse reale pentru un acord rapid, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a temperat așteptările, precizând că deocamdată nu este programată nicio convorbire directă între liderul rus și cel american.
Vladimir Putin nu a comentat încă public detaliile planului, care a rezultat după săptămâni de negocieri tripartite.
Lista solicitărilor Moscovei este extinsă și vizează arhitectura de securitate pe termen lung. Rusia cere garanții ferme împotriva extinderii NATO spre est și insistă asupra menținerii statutului de neutralitate al Ucrainei, chiar și într-un scenariu de aderare la Uniunea Europeană.
Mai mult, Kremlinul este nemulțumit că actualul plan nu impune limite clare asupra forțelor armate ucrainene post-război și nici asupra tipurilor de armament deținut.
Pe lângă aspectele militare, Rusia solicită clarificări juridice privind statutul limbii ruse în Ucraina, ridicarea sancțiunilor internaționale și, un punct extrem de sensibil, soarta sutelor de miliarde de dolari din activele statului rus înghețate în Occident.
Unul dintre cele mai mari puncte de blocaj rămâne situația teritorială din estul Ucrainei. Rusia exercită presiuni pentru ca forțele ucrainene să se retragă din regiunea Donețk, teritoriu pe care trupele ruse nu au reușit să-l cucerească integral în patru ani de conflict.
În replică, președintele Volodimir Zelenski a pus pe masă o concesie majoră, declarându-se dispus să transforme zonele controlate încă de Kiev în Donețk într-o zonă demilitarizată. Această ofertă vine însă cu o condiție de reciprocitate pe care Kremlinul nu pare dispus să o accepte momentan: retragerea forțelor ruse dintr-o zonă echivalentă.
Zelenski a subliniat că orice cedare unilaterală de teritoriu ar încălca legea ucraineană, motiv pentru care se caută o formulă diplomatică care să evite termenul de „retragere”.
Planul revizuit, redus de la 28 la 20 de puncte pentru a elimina clauzele ce păreau a forța o capitulare a Ucrainei, include totuși garanții de securitate semnificative pentru Kiev. Documentul prevede recunoașterea suveranității Ucrainei, dreptul de a menține o armată de până la 800.000 de militari pe timp de pace și declanșarea automată a garanțiilor de securitate americane în cazul încălcării armistițiului de către Rusia.
De asemenea, ca parte a compromisului, Zelenski s-a angajat să organizeze alegeri prezidențiale imediat după încheierea ostilităților, în timp ce Ucraina a obținut promisiunea unui calendar clar de aderare la UE și fonduri substanțiale pentru reconstrucție.