Rusia provoacă panică în Europa: „Sistemele antirachetă nu vor putea rezista unui atac intens”

„Evaluările specialiştilor arată că sistemele antirachetă americane aflate în curs de instalare nu vor putea rezista unui atac intens efectuat de unităţi strategice ruse”, a declarat Serghei Karakaiev, citat de agenţii de ştiri ruse. Oficialul militar a dat asigurări că pe teritoriul Rusiei există sisteme moderne de rachete balistice ale căror poziţii nu sunt cunoscute de „inamici”.

„Există sisteme de rachete pe teritoriul Rusiei – din regiunea centrală Tver până în Irkuţk, Siberia – care sunt ascunse de atacurile inamice”, a subliniat Karakaiev.

Rusia instalează rachete intercontinentale care pot distruge elemente balistice

„De aceea, Rusia nu intenţionează să monteze rachete strategice în Arctica; nu sunt necesare”, a explicat şeful Forţelor strategice ruse.

Preşedintele Vladimir Putin avertiza, în urmă cu o lună, că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. „Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Alte articole

Doi nepalezi au dezvăluit salariul pe care îl primesc în România: „Nu mai pot să mănânc nimic, fără bani nimeni nu dă mâncare”

Nume de copii interzise în România, în 2025. Limitele impuse de Codul Civil

La sfârşitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu „foarte periculos”. Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan „cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) „riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale”, declara recent Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. „Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus. „Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu”, adăuga Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.