Şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, consideră că alianţa trebuie să-şi revizuiască relaţiile cu Rusia deoarece, cu toate că în 2010 s-a decis dezvoltarea unui parteneriat strategic adevărat cu Moscova, comportamentul actual al Rusiei arată că ea nu este un partener sau cel puţin nu se comportă ca un partener.

Efectul pe termen lung va fi că noi trebuie să adaptăm la acesta, mai spune Rasmussen, care a efectuat joi şi vineri o vizită în Bulgaria.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

De la o „mică umflătură” la un tumoare de câteva kilograme: ...

Primul mesaj al prințului William de la diagnosticarea prințesei ...

„Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a schimbat dramatic întreaga situaţie în Europa din punctul de vedere a securităţii. Nu mai putem privi pacea şi securitatea în Europa ca garantate şi NATO trebuie să se adapteze la această situaţie.

Obiectivul nostru principal este să asigurăm apărarea eficientă a aliaţilor noştri. Trebuie să întărim apărarea noastră colectivă. Am întreprins deja nişte măsuri dar este mai mult de făcut”, a declarat Rasmussen, citat de AGERPRES.

El a amintit că Alianţa a întărit deja patrularea aeriană deasupra ţărilor baltice şi a dislocat avioane-radare AWACS în România şi Polonia, dar şi că prezenţa navelor NATO în Marea Neagră este sporită. În opinia sa, măsurile suplimentare care urmează să fie luate includ actualizarea planurilor de apărare, creşterea numărului exerciţiilor militare, dislocarea mai multor forţe pe întregul teritoriu al Alianţei pentru o prezenţă mai vizibilă.

În interviul pentru ziarul bulgăresc, Rasmussen exclude totuşi opţiuni militare pentru rezolvarea crizei cu Rusia. El avertizează însă că, dacă trupele ruse invadează estul Ucrainei, consecinţele pentru Moscova vor fi foarte grave, deoarece comunitatea internaţională va impune sancţiuni economice drastice.

Citeşte şi Rusia acuză NATO că se foloseşte de CRIZA din UCRAINA pentru a-şi strânge rândurile

Potrivit jurnalului Sega, principalul obiectiv al vizitei lui Rasmussen la Sofia a fost să efectueze o presiune asupra autorităţilor bulgare pentru achiziţionarea unor avioane de vânătoare noi. În convorbirile pe care le-a avut cu preşedintele Rosen Plevneliev şi cu ministrul de externe, Kristian Vighenin, Rasmussen a insistat ca Bulgaria să mărească bugetul pentru apărare şi să întreprindă măsuri urgente pentru modernizarea armatei sale. Răspunsul autorităţilor bulgare a fost pozitiv, cu toate că nu se ştie de unde vor fi găsite cele câteva sute de milioane necesare pentru avioane şi armament nou, notează publicaţia.

De aproximativ 10 ani se tot discută înlocuirea avioanele de vânătoare MiG-21 şi MiG-29 cu care este dotată armata bulgară şi care nu sunt compatibile cu standardele NATO, dar până acum nu s-a luat nici o decizie. În anul 2004, Bulgaria a încercat să modernizeze MiG-urile cu ajutorul companiei ruse care le produce, dar acest proiect a eşuat din vina părţii ruse, pierderile fiind însă pentru Bulgaria, aminteşte ziarul. Sega aduce aminte că, în timpul mandatului guvernului precedent, Bulgaria a negociat cu România şi Croaţia achiziţionarea aceluiaşi tip de avion, dar nu s-a ajuns la o achiziţie.

Citeşte şi NATO cere Rusiei să se retragă de la graniţa cu Ucraina şi să intre în dialog cu Occidentul

În acelaşi timp, presa bulgară de sâmbătă îl citează pe ambasadorul Rusiei la Sofia, Iuri Isakov, care afirmă că nu avioanele ruseşti care zboară deasupra Mării Negre reprezintă o problemă, ci navele americane care încalcă Convenţia de la Montreux. Potrivit documentului semnat în 1936, vase militare ale unor ţări care nu sunt riverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Nava americană Truxtun a intrat însă în Marea Neagră pe 6 martie pentru exerciţii comune cu România şi Bulgaria şi se află acolo de mai bine de o lună. Din această săptămână, ei i se alătură o altă navă americană Donald Cook şi nava franceză Dupuy de Lome.