Salarii 2023. Bulgaria şi România, cei mai zgârciţi angajatori

Salarii 2023. Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă fiind înregistrate anul trecut în Bulgaria (8,2 euro) şi România (9,5 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (50,7 euro), Danemarca (46,8 euro) şi Belgia (43,5 euro).

În 2022, costurile medii orare cu forţa de muncă în industrie erau de 30,7 euro în UE şi de 36,6 euro în zona euro, în timp ce în construcţii erau de 27,3 euro în UE şi de 30,8 euro în zona euro, iar în servicii de 30,2 euro în UE şi de 33,3 în zona euro. În domeniul economiei non-business (excluzând administraţia publică), costurile medii orare cu forţa de muncă erau de 31,3 euro în UE şi de 34,8 euro în zona euro.

Salarii 2023.Ponderea costurilor non-salariale în costul total al forţei de muncă în întreaga economie era anul trecut de 24,8% în UE şi de 25,5% în zona euro. Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Lituania (5,4%) şi România (5,3%), iar cea mai ridicată în Franţa (32%), Suedia (31,9%) şi Italia (27,8%).

În 2022, comparativ cu 2021, costurile orare cu forţa de muncă în întreaga economie exprimate în euro au crescut cu 5% în UE şi cu 4,7% în zona euro.

Alte articole

Profesorii titulari şi angajaţi pe perioadă determinată trebuie să depună marţi şi miercuri cererile pentru încadrare în plata cu ora, dar doar până în jumătate de normă

Salarii bugetari ianuarie 2024. Cheltuieli duble faţă de ce a bugetat Guvernul

În zona euro, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în toate statele membre, cel mai semnificativ avans a fost în Lituania (13,3%), Irlanda (9,3%) şi Estonia (9,1%).

Salarii 2023.În cazul ţărilor din afara zonei euro, costurile orare cu forţa de muncă exprimate în moneda naţională au urcat anul trecut în toate statele membre, cea mai importantă creştere fiind în Bulgaria (15,3%), Ungaria (13,9%), România (12,2%) şi Polonia (11,7%), iar cea mai redusă creştere în Danemarca (2,3%).

În 2022, majoritatea statelor membre UE au retras schemele de sprijin introduse în 2020 şi extinse în 2021 pentru a atenua impactul pandemiei asupra angajatorilor şi angajaţilor.

Salarii 2023. UE ar putea interzice secretul diferențelor de salariu dintre femei și bărbați. PE a adoptat o nouă directivă europeană

Companiile europene ar trebui să-și divulge diferențele de salarii dintre femei și bărbați, conform unor noi reguli europene care le-ar interzice și să-i întrebe pe posibilii viitori angajați despre salariile obținute la locurile de muncă anterioare. Parlamentul European a votat joi în favoarea sprijinirii unei noi directive europene care ar obliga firmele cu cel puțin 100 de angajați să ofere informații ce permit compararea salariilor. Consiliul UE va trebui să aprobe oficial acordul înainte ca textul să fie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Salariile angajaților nu vor mai fi confidențiale. Care sunt noile obligații ale angajatorilor, după decizia votată de Parlamentul European
Conform unui comunicat de presă emis joi de Parlamentul European, noua legislație va cere companiilor din Uniune să divulge angajaților informații utile pentru a compara salarii și a expune diferențe de remunerare între femei și bărbați.

Parlamentul a adoptat în plen noile norme cu 427 voturi pentru, 79 împotrivă și 76 abțineri.

„Astfel, structurile de salarizare care compară nivelurile de remunerare vor trebui să se caracterizeze prin neutralitate din punctul de vedere al genului, atât privind criteriile care stau la baza lor, cât și sistemele de evaluare și de clasificare a locurilor de muncă. Anunțurile de posturi vacante și titlurile posturilor vor trebui să fie și ele neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se desfășoare într-un mod nediscriminatoriu.

Atunci când raportarea remunerațiilor indică o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5%, angajatorii vor trebui să evalueze salariile împreună cu reprezentanții lucrătorilor lor. Statele membre vor trebui să instituie sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, cum ar fi amenzile, pentru angajatorii care încalcă normele. Un lucrător care a suferit un prejudiciu din cauza unei încălcări a normelor va avea dreptul de a solicita despăgubiri. Pentru prima dată, discriminarea multiplă și drepturile persoanelor non-binare au fost incluse în domeniul de aplicare al noilor norme”, mai arată sursa citată.

Salarii 2023. Se fac angajări pe bandă rulantă, cu 1.600 şi 2.200 de euro net pe lună
Normele prevăd că lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor vor avea dreptul de a primi informații clare și complete despre nivelurile de salarizare individuale și medii, defalcate în funcție de gen. Secretul salarial va fi interzis, căci nu ar trebui să existe clauze contractuale care să împiedice lucrătorii să își divulge remunerația sau să solicite informații despre aceeași categorie sau alte categorii de remunerare a lucrătorilor.

„Privitor la aspectele legate de remunerare, sarcina probei se transferă de la lucrător la angajator. Dacă un lucrător consideră că nu a fost aplicat principiul egalității de remunerare și sesizează instanța, legislația națională ar trebui să oblige angajatorul să demonstreze că nu a existat nicio discriminare”, conform PE.

Samira Rafaela (Renew Europe, Olanda), din Comisia pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, a declarat: „Am considerat prioritar să garantez cele mai incluzive și mai eficiente măsuri de transparență salarială pentru lucrători. Am obținut nu doar introducerea unor măsuri obligatorii pentru a elimina diferențele de remunerare între femei și bărbați, ci și ca toți cetățenii Uniunii să beneficieze de noi drepturi, de recunoașterea situației în care se află și de protecție împotriva discriminării salariale. Persoanele non-binare au același drept la informare ca bărbații și femeile. Sunt mândră că, prin această directivă, am definit pentru prima dată discriminarea multiplă în legislația europeană și am inclus-o drept circumstanțe agravante atunci când se stabilesc sancțiunile.”

Kira Marie Peter-Hansen (Verzi/ALE, Danemarca), din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a afirmat: „Această legislație arată în mod clar că nu acceptăm niciun fel de discriminare salarială între femei și bărbați în Uniunea Europeană. De-a lungul timpului, munca femeilor a fost subevaluată și prost plătită, iar prin această directivă facem un pas important pentru a asigura o remunerare egală pentru o muncă de valoare egală. Sunt foarte mândră că Parlamentul a reușit să extindă domeniul de aplicare, să întărească rolul partenerilor sociali și să asigure drepturi individuale și colective solide.”

Consiliul UE va trebui să aprobe oficial acordul înainte ca textul să fie semnat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicarea lor.

Principiul egalității de remunerare este prevăzut la articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Însă, în Uniunea Europeană, se înregistrează în continuare o diferență de remunerare între femei și bărbați de aproximativ 13 %, cu variații semnificative între statele membre. Ea a scăzut doar cu foarte puțin în ultimii zece ani.