Salariile mari de bugetari vor fi plafonate. Sporurile se taie sau se plafonează la 1000 de lei

Ordonanţa austerităţii prevede salarii tăiate, sporuri plafonate la 1000 de lei şi 200.000 de posturi desfiinţate, dar nu este clar de când se va aplica. Cert este că salariile uriașe ale șefilor de instituții și companii de stat vor fi plafonate.  Guvernul în fruntea căruia se află Marcel Ciolacu își dorește să dizolve aproximativ 200.000 de mii de posturi din sistemul bugetar.

Salariile șefilor din instituțiile și companiile de stat vor fi plafonate în funcție de performanță. Cel puţin asta prevede un proiect de ordonanță pregătit de Guvern.

Vor rămâne totuși bine remunerați conducătorii companiilor controlate de stat în domenii bănoase, ca energia și sectorul financiar, dacă nu au datorii la stat, și fac profit. Şefii instituțiilor de stat vor avea și plafoane, dar fixate la nivel înalt – în funcție de salariile miniștrilor. Asta în vreme ce unele sporuri vor fi eliminate, iar altele limitate, la 1.000 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Leafa maximă a celor din conducerea unei companii de stat va fi calculată ca trei salarii medii brute din domeniul de activitate. Se poate ajunge la maximum șase salarii numai dacă respectiva companie este la zi cu plata datoriilor și are profit.

Alte articole

Guvernul Bolojan, generos pe ultima sută de metri: Majorare salarială lunară de 40% pentru angajaţii implicaţi în implementarea PNRR

Cum își măresc politicienii salariile în timp ce restul românilor strâng cureaua. Noua lege a salarizării crește veniturilor parlamentarilor cu 3.000 de lei

Sorin Grindeanu sprijină tăierea sporurilor bugetarilor: „Am văzut spor de stat prea mult pe scaun. Eu nu sunt de acord cu aşa ceva. Nu poţi cere spor de căldură, dacă eşti fochist. E în fişa postului”

Pentru unii rămân bani mulţi chiar şi așa. De exemplu, în sectorul de producere de electricitate, în care statul este acționar, salariul ar putea ajunge la 68.000 de lei brut, adică aproape 40.000 lei net.

Acum, la Hidroelectrica, cea mai profitabilă și valoroasă companie controlată de stat, președintele directoratului are o indemnizație fixă lunară de aproape 35.000 de lei, conform contractului de mandat.

Pe de altă parte, la CFR Marfă, aflată în top trei companii de stat la nivel de datorii istorice, de peste 2 miliarde de lei la Fisc, conducerea are un venit de 15.000 de lei pe lună, potrivit declarațiilor de avere.

Guvernul pregătește schimbări și în cazul instituțiilor autonome, coordonate de Parlament. Pentru șefii lor, plafonul este pus la șase indemnizații de ministru, adică la peste 76.000 de lei lunar sau 15.000 de euro.

Măsura însă i-ar afecta doar pe cei mai bine plătiți din instituții care se finanțează singure, ca ASF, ANCOM ori ANRE. La Autoritatea de Supraveghere Financiară, salariul conducătorului, cu tot cu prime, trece de acest nivel.

Deși liderii coaliției au vorbit de introducerea unor criterii de performanță în instituții, deocamdată nu este clar care vor fi acestea. Premierul Marcel Ciolacu a vorbit doar de favorizarea investițiilor.

„România plăteşte 37% din veniturile bugetare pentru întreținerea aparatului public. Din 2018, suntem pe locul 1 în Europa la cât de scump e aparatul public de întreţinut, este foarte ineficient.”, Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, potrivit Pro TV.

Ordonanţa austerităţii: sporuri plafonate la 1000 de lei, 200.000 de posturi desfiinţate. Unele măsuri se aplică din ianuarie 2025
De câțiva ani deja salariul mediu în sistemul public e mai mare decât la privat. Diferența e acum la 700 de lei net.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu anunță că pe lista de reduceri sunt și sporurile. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: „Am văzut că e spor de antenă, spor de stat prea mult de stat pe scaun… ca principiu, nu sunt de acord. Nu poți avea spor de căldură dacă eşti fochist, asta e în fișa postului. Sunt susţinător al eliminării”.

Ordonanța pregătită de Guvern prevede că sporul de condiții vătămătoare va fi limitat la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.000 de lei. Asta în vreme ce telefonul mobil de serviciu să nu coste peste 500 de lei, iar abonamentul – 50 de lei. Alte economii la buget s-ar face din limitarea indemnizațiilor pentru delegații, dar și din cea a achizițiilor de mașini și a carburantului.