Salarii profesori. Legea salarizării unitare ar trebui să intre în vigoare abia la 1 ianuarie 2024, deși Guvernul poromitea că lucrează din vară la proiect care urma să ajungă în Parlament la 1 septembrie 2023. Date fiind bâlbele guvernanţilor şi schimbările multiple de legislaţie şi personal în conducerea ministerului Educaţiei, profesorii au devenit sceptici cu privire la concretizarea promisiunilor

Fundația World Vision România a publicat rezultatele unui sondaj cuprinzător care examinează percepțiile și opiniile a peste 800 de cadre didactice cu privire la condițiile de lucru, resurse și motivația în sistemul educațional din România, la început de an școlar.

Alte Articole

Două mașini de Poliție sunt implicate într-un accident rutier. ...

Alexia Eram, în doliu! Pierdere uriaşă suferită de fiica ...

Ce taxe şi impozite vor creşte de la 1 ianuarie 2024. Câţi ...

Vouchere de 1500 de lei. Listele se definitivează în trei zile, banii nu sunt pentru toţi bugetarii
Aproape o treime (29%) dintre profesori descriu situația lor financiară ca fiind „modestă” sau “precară”, în timp ce doar 32% o consideră „bună” sau foarte bună”, arată un sondaj realizat de World Vision România la sfârșitul lunii august. Totodată, la trei luni după una dintre cele mai mari greve ale profesorilor din istoria recentă, 49% dintre cadrele didactice nu au încredere că guvernanții vor respecta promisiunile salariale.

În plus, deficitul de infrastructură și de personal de sprijin continuă să pună presiune pe profesori. Cu toate acestea, conform cercetării realizată de organizație, 70% dintre cadrele didactice încep anul școlar cu un nivel ridicat de motivație. Acest procent poate fi și rezultatul unei creșteri a stimei de sine (pentru 32% dintre respondenți) și a motivației personale (pentru 33% dintre respondenți) după greva angajaților din învățământul preuniversitar din această vară.

Cu toate acestea, la trei luni de la una dintre cele mai mari greve ale cadrelor didactice din istoria postdecembristă, 29% dintre profesori consideră că situația lor materială este modestă sau precară, iar 32% raportează o situație financiară bună sau foarte bună. Alți 39% dintre respondenți spun că situația lor financiară este acceptabilă.

La capitolul pierderi, în urma grevei, 24% dintre respondenți remarcă schimbări negative în relația cu colegii, ceea ce indică posibilitatea ca greva să fi generat dispute în cancelarii. Alți 12% dintre profesori remarcă însă și schimbări pozitive în sensul de creșterea solidarizării între colegi.

Potrivit aceluiași sondaj, jumătate dintre respondenți (49%) nu au deloc sau au foarte puțină încredere că guvernanții vor respecta toate promisiunile legate de salarizarea cadrelor didactice făcute în timpul grevei. Peste o treime (35%) dintre profesori sunt rezervați și doar 16% cred că promisiunile vor fi respectate în mare sau în foarte mare măsură.

Noul an școlar începe cu o nouă Lege a Învățământului Preuniversitar, despre care 19% dintre cadrele didactice spun că sunt în mică măsură sau deloc informate. Alți  28% dintre profesori spun că sunt relativ informați, iar 53% se consideră în mare măsură sau în foarte mare măsură informați.

În privința propunerii de metodologie de acordare a burselor școlare în anul școlar 2023-2024,  84% dintre profesori sunt împotriva eliminării burselor sociale pentru elevii navetiști și un procent similar cere reintroducerea bursei de studiu pentru elevii care au media peste 7.50 și vin din familii unde venitul per membru nu depășește salariul minim pe economie.

În același context de început de an școlar, 31% dintre profesori spun că starea/calitatea clădirilor școlare este doar relativ optimă sau sub-optimă atunci când vine vorba de reparații, utilități și igienizare. Totodată, 39% dintre respondenți spun același lucru despre calitatea mobilierului și a altor echipamente.

Însă lipsuri sunt și în privința infrastructurii digitale și a personalului care ar putea  sprijini activitatea profesorilor.  Concret, 51% dintre respondenți spun că nu au suficiente echipamente IT pentru a desfășura un proces educațional de calitate, în timp ce 34% afirmă că personalul de sprijin pentru școală trebuie completat cu profesori de sprijin, consilieri, mediatori școlari etc.

50% dintre profesorii-respondenți consideră că au prea mulți elevi în clasa lor pentru a face o educație de calitate individualizată, adică pe măsura nevoilor fiecărui elev. Situația este mult mai presantă în mediul urban, unde 56% dintre profesorii care au răspuns la chestionar se confruntă cu această problemă, față de 34% care predau în mediul rural. Scăderea numărului de elevi din mediul rural vine ca urmare a mai multor factori: scăderea natalității, migrație, scăderea numărului de școli și licee din rural și înscrierea copiilor în mediul urban sau peri-urban.

„Rezultatele acestui sondaj reflectă un paradox al sistemului educațional din România. Avem profesori motivați, dar fără resursele necesare pentru a-și face munca la standardele pe care ei și le doresc. Investiția în educație trebuie să fie o prioritate națională. Rezultatele acestui sondaj trebuie să servească drept un apel la acțiune pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. Avem nevoie de investiții serioase în infrastructură și resurse pentru a pune în valoare potențialul cadrelor didactice. Scepticismul profesorilor față de îndeplinirea promisiunilor financiare este iar o chesiune extrem de îngrijorătoare la care guvernanții trebuie să vină cu soluții”, a declarat  Mihaela Nabăr, directorul-executiv World Vision România.

Salarii profesori 2023. Peste 4500 de lei „în mână” pentru un dascăl debutant. Cum arată NOILE GRILE

Salarii profesori 2024. Reaminim că una dintre doleanțele sindicaliștilor și aprobată de către guvern prin cele două ordonanțe pe care le-a emis este aceea de creștere de la 1 ianuarie 2024 cu 50% din diferența până în anul 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 600 de lei la nivelul la care acum ajunge la aproximativ 3.300 de lei și, odată cu noua lege a salarizării va ajunge la 3.900 de lei. Un profesor debutant va avea, începând cu ianuarie 2024, un venit lunar de 4.600 de lei net, fără a include acele sporuri și alocația de hrană. și alte bonusuri pe care le poate obține

Art. III – (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari.

(3) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferența stabilită între salariul de bază aflat în plată și salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024.”