Olguţa Vasilescu: „Sustinem amendamentele com de aparare pt ca au logica”

Dumitru Coarna: „Exact alea care nu au logica, pe alea le sustineti!”

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectele de infrastructură și plata în avans a pensiilor ...

Victor Ciutacu, după retragerea pătimită a lui Cătălin Cîrstoiu ...

Olguţa Vasilescu: „Va rog eu nu faceti niste lucruri asa, aiurea in tramvai … domnule presedinte, va dau afara din comisie plec… va rog sa plecati…Acest text era in vechea lege, dar nu a fost aplicabil niciodata, niciun ministru nu a putut sa urmareasca care este cuantumul sporurilor pe ordonatorii de credite…sunt multe institutii subordonate unui minister si ministerul nu poate gestiona toate aceste lucruri”

Dumitru Coarnă: Pai cand ia bani, nu se numeste furt?

Olguţa Vasilescu: Domnule Coarnă, dumnevoastră sunteţi factorul perturbator al acestei duscuţii…ne jigniţi tot timpul, ne ameninţaţi…gata, ne oprim, luăm o pauză”.

Scandalul din Comisia de muncă a Senatului a izbucnit după ce senatorii PSD, la solicitarea ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, prezentă la dezbatere, au respins un amendament adoptat anterior de comisia de apărare a Senatului. Acesta prevedea că gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se asigură de fiecare ordonator principal de credite.

Tot marţi, comisia de muncă a Senatului a adoptat un amendament care vizează majorarea cu 25% a salariilor celor care lucrează pe proiecte cu fonduri europene. Pe de o parte, personalul din instituţiile publice care lucrează cu astfel de fonduri beneficiază de o majorare de ”până la 25%”, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorare care se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.

În schimb, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşdinţii de Consilii Judeţene care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile beneficiază automat de majorarea maximă, adică de 25% din indemnizaţie. Mai mult, majorarea cu un sfert a indemnizaţiilor acestora nu este condiţionată de timpul efectiv alocat activităţilor de implementare a proiectelor.

Un alt amendament adoptat în comisia de muncă prevede majorarea cu 10% a salariilor celor care exercită control financiar preventiv. ”Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 10%”, se arată în amendamentul adoptat de comisia de muncă. Propunerea iniţială a guvernului prevedea o majorare cu 5% a salariilor pentru funcţiile respective.

Prezentă la dezbaterile din cadrul comsiei de muncă a Senatului, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că inechităţile din sistemul bugetar vor fi corectate abia în 2022, spunându-le senatorilor că este dispusă la concesii cu două condiţii: legea să fie sustenabilă financiar şi să nu îi fie schimbat fondul.

Ministrul Muncii a explicat că inechităţile din actuala lege a salarizării au dus la exodul medicilor, ajungându-se în situaţia ca în anumite judeţe să nu mai existe niciun medic pe anumite specializări. Vasilescu a dat ca exemplu judeţele Brăila şi Tulcea, unde a spus ea, nu mai există niciun medic de medicina muncii.

”Alt principiu care trebuie respectat este cel al sustenabilităţii financiare. Avem o anvelopă de 35 de miliarde de lei în plus până în 2020 şi 43 de miliarde de lei în plus până în 2022. De-abia de atunci vor fi corectate toate inechităţile”, a mai spus Olguţa Vasilescu.

Ea le-a mai spus senatorilor din comisia de muncă faptul că legea prevede o creştere medie de 56% a salariilor bugetarilor, la baza piramidei existând creşteri semnificative de peste 100%, în vreme ce în vârf majorările vor fi mai mici. ”Sunt convinsă că legea mai are nevoie de îmbunătăţiri, suntem dispuşi la concesii sub rezerva sustenabilităţii financiare şi să nu se schimbe fondul legii”, a mai spus ministrul Muncii.

Prezenţi şi ei la dezbaterile legii salarizării în comisia de muncă a Senatului, liderii confederaţiilor sindicale au adus o serie de critici la adresa actului normativ, acuzând sporuri prea mici pentru anumite categorii, articole neconstituţionale sau probleme de interpretare a legii.