Scrisoare deschisă către Trump de la Băsescu şi alţi lideri europeni: Un „târg” cu Rusia va pune în pericol pacea

“Eforturile continue ale Rusiei de a destabiliza Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei ameninţă pacea, predictibilitatea şi securitatea pe care americanii şi europenii le-au creat împreună prin victoria noastră în Războiul Rece. Suntem îngrijoraţi că perspectiva unei noi înţelegeri ample cu Rusia va pune în pericol această realizare istorică”, au scris cei 17 semnatari ai scrisorii, printre care foştii premieri ai Suediei şi Slovaciei, mai mulţi miniştri de Externe, preşedintele bulgar, dar şi vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO.

Ei au insistat că anularea sancţiunilor impuse Rusiei sau acceptarea divizării şi subjugării Ucrainei ar fi o greşeală gravă. “A face acest lucru i-ar demoraliza pe cei care caută o orientare euro-atlantică (…). De asemenea, ar destabiliza vecinătatea noastră estică din punct de vedere economic şi le-ar da un impuls elementelor extremiste, oligarhice şi antioccidentale de acolo”, au adăugat ei.

Citeşte şi: Donald Trump a ştiut de implicarea Rusiei în atacurile cibernetice din SUA

Mai multe decât atât, o astfel de apropiere între Washington şi Moscova ar afecta credibilitatea tuturor aliaţilor, pentru că ar fi slăbită ordinea internaţională care datează de decenii. “Alianţele, care sunt adevărata sursă a măreţiei americane, s-ar eroda: ţări care au jertfit sânge, avere şi capital politic susţinând securitatea transatlantică se vor întreba dacă America mai este acum un prieten de nădejde”, au subliniat cei 17 semnatari, scrie News.ro.

Alte articole

Război în Ucraina. Anunţul care dă peste cap negocierile de pace. Reacţia Rusiei şi anunţul-surpriză de la Kiev despre arma secretă cu care ar putea ataca Moscova

România, parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Europa îi cere lui Trump să trimită în țara noastră avioane F-35

“Vladimir Putin nu este aliatul Americii. Nici nu este un partener internaţional de încredere. Ambii preşedinţi care v-au precedat au încercat, în felul lor, să trateze cu conducerea Rusiei în spiritul încrederii şi prieteniei. Mare greşeală: Putin a tratat bunele lor intenţii ca oportunităţi”, au adăugat el.

Actualii şi foştii lideri consideră că Europa a devenit un loc mai periculos tocmai din cauza Rusiei, care a recurs la războaie, ameninţări, a încălcat tratate şi a făcut promisiuni false.

Autorii scrisorii au amintit că ţările lor au răspuns de fiecare dată când America a avut nevoie de ele, precum în războaiele din Irak şi Afganistan. “Ne-am asumat riscuri împreună; am sacrificat fii şi fiice împreună. Ne apărăm securitatea transatlantică împărtăşită, ca front unit. Aceasta face Alianţa noastră puternică. Atunci când Statele Unite sunt puternice, suntem mai puternici – împreună”, a scris ei.

Politicienii au avertizat că un acord cu Putin nu va aduce pacea, pentru că liderul de la Kremlin “vede concesiile drept un semn de slăbiciune” şi va încerca să testeze credibilitatea SUA în state NATO, precum ţările baltice sau Polonia. El ar putea recurge atât la manevre militare, cât şi la atacuri informatice, presiune economică, spionaj, dezinformare sau dare de mită, consideră politicienii din ţările NATO aflate în apropiere de graniţele Rusiei.

În aceste condiţii, ei au pledat pentru unitate. “În primul rând, Rusia trebuie să vadă că, atunci când suntem atacaţi, suntem mai puternici, nu mai slabi”, au conchis ei.

Cei 17 semnatari ai scrisorii sunt Traian Băsescu (fost preşedinte al României), Paweł Kowal (europarlamentar polonez), Carl Bildt (fost premier al Suediei), Janusz Onyszkiewicz (fost ministru al Apărării polonez), Mikuláš Dzurinda (fost premier slovac), Rosen Plevneliev (preşedintele Bulgariei), Mátyás Eörsi (fost parlamentar ungar), Karel Schwarzenberg (fost ministru de Externe ceh), Iulian Fota (fost consilier pentru securitate naţională al lui Traian Băsescu, actual director al Colegiului Naţional de Informaţii), Radosław Sikorski (fost ministru de Externe polonez), István Gyarmati (membru al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice), Petras Vaitiekūnas (fost ministru de Externe lituanian), Toomas Hendrik Ilves (fost preşedinte al Estoniei), Vaira Vīķe-Freiberga (fostă preşedinte a Letoniei), Rasa Juknevičienė (vicepreşedinte a Adunării Parlamentare a NATO), Alexandr Vondra (fost ministru ceh al Apărării) şi Ojārs Ēriks Kalniņš (parlamentar leton).

Donald Trump a sugerat în iulie că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO. “Dacă îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da”, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.

Mai mult, victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale a dus la o schimbare a tonului Rusiei faţă de SUA. Trump şi-a exprimat în repetate rânduri admiraţia faţă de liderul de la Kremlin.