Autorităţile locale nu se uită la bani când e vorba de Sărbători. La capitolul "Cultură, recreere și religie", în ședința Conisliului Local din 24 octombrie, s-a stabilit ca 143.000 de lei să fie puși deoparte pentru activitățile specifice sărbătorilor de iarnă. Din acești bani, 28.000 de lei vor asigura organizarea manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României (cocarde și stegulețe care vor fi oferite gratuit pe 1 decembrie, precum și primirea delegațiilor oficiale din orașele înfrățite). Cu 10.000 de lei vor fi așteptați colindătorii care vor vizita Primăria în perioada sărbătorilor. 105.000 lei vor acoperi cheltuielile cu Caravana lui Moș Crăciun (spectacol pe 23 decembrie, parada personajelor de poveste, cadourile oferite și programul artistic) și cu spectacolul din noaptea de Revelion (artiști, drepturile de comunicare publică a operelor muzicale și tradiționalul foc de artificii).
Serviciul Comunicare al Primăriei a solicitat și 30.000 de lei pentru ca, în perioada 14-17 noiembrie, municipiul Piatra Neamț să fie prezent la Târgul de Turism al României, la București. Banii vor fi folosiți pentru realizarea standului de prezentare, a materialelor promoționale, plus deplasarea, cazarea și diurna pentru angajații care vor face promovarea orașului în cele trei zile de târg.
Un studiu realizat de Mercer Marsh Benefits arată că circa 93% dintre companiile private au transformat al 13-lea salariu - un beneficiu oferit în trecut - în prime oferite angajaţilor de sărbători.
Conform studiului, aproximativ 70% dintre angajatorii din România plătesc prime de Crăciun, cu o valoare medie de 490 de lei. De asemenea, prima de Paşte are o valoare medie de 400 lei şi este plătită de 61% dintre companiile din România. Circa 36% dintre angajatorii români oferă şi decontarea serviciilor de transport pentru care plătesc în medie 1.400 de lei pe an.
Veste de MILIOANE pentru ROMÂNI. Anunţ OFICIAL despre al 13-lea salariu: cât este PRIMA DE SĂRBĂTORI
Deputatul PNL Ion Ştefan a depus, la Camera Deputaţilor, un proiect de lege care dă posibilitatea ca salariaţii din mediul privat să poată primi al 13-lea şi al 14-lea salariu, 20% din cheltuielile salariale urmând să fie deduse din impozitul pe profit, scrie Ziarul Financiar.
"Proiectul de lege înregistrat, ieri (marţi-n.r.), la Camera Deputaţilor, dă posibilitatea salariaţilor din mediul privat să poată primi al 13-lea şi al 14-lea slariu. Ne dorim alinierea la realitatea europeană. Aşa cum sunt recompensaţi salariaţii din companiile profitabile din Germania, Franţa, Spania, Austria, Italia aşa trebuie să se întâmple şi în România. Discrepanţa veniturilor dintre salariaţii din mediul privat şi cei din sistemul public este o realitate. Ca atare, PNL vine în întâmpinarea mediului de afaceri cu propunere de modificare a cadrului legal, prin care care salariaţii societăţilor comerciale cu capital integral privat au posibilitatea de a primi al al 13-lea şi al 14-lea salariu", a declarat Ion Ştefan.
El a explicat că, prin această propunere, bugetul de stat nu va fi văduvit de anumite venituri, ci, dimpotrivă, vor fi încasări suplimentare la buget ca urmare a impozitului pe salariu şi a contribuţiilor sociale şi de sănătate, cheltuieli care vor fi suportate tot de societăţi prin acordarea acestor salarii.
”Adoptarea acestui proiect legislativ va avea un impact bugetar pozitiv. În românia sunt 3,7 milioane de salariaţi, de 3 ori mai mult decât în mediul public. Prin acordarea acestor salarii la bugetul de stat se vor încasa prin acordarea acestor salarii peste două miliarde de lei. Al 13-lea înainte de Crăciun şi al 14-lea înainte de concediul de odihnă”, a mai precizat deputatul PNL.
Proiectul de lege a fost respins de Senat şi se află la biroul Permanent al Camerei Deputaţilor în acest moment.
În cel mai scurt timp, în România, stabilirea salariului minim se va face în funcție de valoarea reactualizată anual a unui coș minim pentru un trai decent. Valoarea este stabilită prin lege și se ridică la 2.500 de lei, pentru un adult, și peste 6.700 de lei, pentru o familie cu doi copii.
eputații au votat ca Institutul Național de Statistică să actualizeze anual aceste cheltuieli și să se țină seama de ele pentru calculul salariului minim pe economie. Legea are la bază un studiu făcut anul de trecut de un grup de experţi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi fundaţia FES, care arata ca un adult care locuieşte singur la oraş şi munceşte are nevoie de 2.552 de lei pe lună pentru un trai decent. Cheltuielile pentru un cuplu ajung la 4.146 de lei, şi dacă au un copil 5.551 de lei, în timp ce o familie cu doi copii de vârsta şcolară ar avea nevoie de 6.762 de lei lunar.
Cea mai mare parte a coşului, adică mai bine de jumătate din total, reprezintă cheltuielile pentru mâncare şi cele pentru locuinţa, adică rata sau chirie, facturi şi întreţinere. Se adaugă apoi îmbrăcămintea şi încălţămintea, produsele de uz casnic şi de igienă, medicamente sau tratamente medicale şi transportul. De menţionat aici că cercetarea nu include şi o maşină, considerată de mulţi mai degrabă un lux, decât o necesitate!
Un trai considerat decent include o ieşire pe lună la cafenea, o vacanţă modestă pe an şi chiar un mic fond de rezervă. În prezent, România are practic o populaţie care supravieţuieşte şi nu care trăieşte. 85% din contractele de muncă au valori mai mici decât valoarea coşului pentru o singură persoană.
Noua lege spune că Institutul Naţional de Statistică ar trebui să actualizeze anual valoarea coşului minim de consum, de care ar urma să se ţină cont în calculul salariului minim pe economie.
”Valoarea unui salariu minim ar trebui să fie undeva la 2.500 de lei, şi această lege nu stabileşte o obligativitate pentru Guvern, dar stabileşte un lucru f important: în momentul în care ne gândim să mărim salariul minim să o facem bazat pe nişte studii ştiinţifice şi nu pe promisiuni politice, nu din pix, înainte campaniei electorale”, a explicat inițiatorul legii, Adrian Dohotaru. Legea a fost votată de deputaţi, camera decizională şi a fost trimisă la preşedinte, pentru promulgare!
facebook
twitter
