Se schimbă banii. Aceste bancnote nu mai sunt primite la magazin de pe 14 ianuarie. Ce se întâmplă cu bancomatele

Se schimbă banii! Începând de sâmbătă, 14 ianuarie 2023, acestea Monedele și bancnotele din Croaţia dispar din circulație. După o perioadă de tranziție de doar două săptămâni, Kunele nu vor mai fi primite în niciun magazin. Schimbarea, privită cu teamă de cetățeni. Românii, dacă mai au din vacanţe aceşti bani, le pot păstra doar ca suvenir. Oficiile bancare au scos deja din funcțiuni peste jumătate din bancomate pentru a le pregăti.

De Anul Nou, Croaţia a spus adio monedei sale, kuna, pentru a deveni cel de-al 20-lea membru al zonei euro. În acelaşi timp, a devenit cel de-al 27-lea stat care a aderat la spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber fără controale la frontierele interne.

Se schimbă banii! Croația este al 20-lea stat membru al Uniunii Europene care utilizează moneda europeană, conform agenției EFE citată de Agerpres. Croația va adopta euro de la 1 ianuarie 2023, la un curs de schimb de 1 euro – 7,53450 kune. Un anunț pe marginea acestei tranziții a venit și din partea Băncii Centrale Europene.

Croația este stat membru UE de la 1 iulie 2013 și, în mai puțin de 10 ani de la aderare, adoptă moneda europeană și renunță la kuna din ianuarie anul viitor, peste doar câteva zile. Pentru a face tranziția mai simplă, prețurile vechi din magazine nu vor pleca nicăieri momentan. ”Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023”, a anunţat BCE.

Alte articole

Mai mult de jumătate dintre bulgari se opun adoptării monedei euro. Procentul a crescut semnificativ în doar un an

Se schimbă banii definitiv. Decizie categorică privind trecerea la moneda euro

Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le „încununarea aderării la UE” pentru Croaţia, unde se aşteaptă ca preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să participe duminică la eveniment.

Ţara, care a intrat în UE în iulie 2013, şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morţi.

Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cred că cele 3,9 milioane de compatrioţi ai lor le vor obţine prin aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen. Experţii spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflaţia în creştere, de o criză energetică severă şi de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie.

Se schimbă banii în toată Europa, vor circula în paralel o perioadă. Reacţia guvernatorului Mugur Isărescu
În noiembrie, inflaţia a ajuns la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro. Ţările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la inflaţie. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Naţională a Croaţiei, HNB), Boris Vujcic, renunţarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este „singura politică rezonabilă”.

La rândul lor, croaţii au sentimente amestecate: deşi salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci şi la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziţie.

Duminică, guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulţi croaţi se tem că introducerea monedei euro va duce la creşterea preţurilor.

Se schimbă banii. De la 1 ianuarie 2023, vechile bancnote şi monede NU mai sunt valabile
De asemenea, la miezul nopţii, ministrul de interne Davor Bozinovic şi ministrul sloven al administraţiei publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părţi ale frontierei.

Anul acesta, Croaţia a primit de 4 ori mai mulţi turişti decât locuitori, iar aderarea la spaţiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la graniţele cu vecinii din UE – Slovenia şi Ungaria – vor fi de domeniul trecutului.

Duminică, 73 de puncte de trecere a frontierei sunt închise.

În aeroporturi, schimbarea va avea loc pe 26 martie, din motive tehnice. În acelaşi timp, situaţia de la frontierele Croaţiei cu vecinii săi din afara UE – Bosnia, Muntenegru şi Serbia – nu se va schimba aproape deloc: Croaţia aplică deja normele Schengen în aceste zone.

Când se schimbă banii în România, care sunt șansele să trecem la Euro
Autoritățile române se chinuie de mai mulți ani să faciliteze tranziția de la lei la euro. Aderarea la zona euro reprezintă un consens în clasa politică, dar voința lor este departe de a fi suficientă, mai ales când țara noastră se confruntă cu deficite financiare semnificative și o fragilitate sporită a balanței externe.

Când vine vorba de aderarea la zona euro sau, mai prezis, imposibilitatea tranziției rapide la moneda Uniunii Europene, tocmai a fost publicat un nou raport intitulat România – Zona Euro Monitor nr. 10/2022. Acesta a fost coordonat de academicianului Daniel Dăianu și detaliază o serie de probleme economice din țara noastră care nu fac foarte facilă îmbrățișarea euro în locul leului românesc. Concluzia este că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile, nu este realistă speranța la o aderare rapidă.

„Comunicarea Consiliului din 1 iunie 2022 privind Decizia de aderare a Croaţiei la zona euro (CE, 2022c; Consiliu, 2022c) reiterează faptul că aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeaşi ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilităţile macroeconomice şi financiare şi de a avea o capacitate durabilă de absorbţie a şocurilor şi a dezechilibrelor macroeconomice (Darvas, 2019). Adoptarea euro va costa băncile locale din Croaţia aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie şi între 80 şi 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT şi a reţelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociaţiei Croate a Băncilor (2022).

Concluziile prezentate de BCE şi CE în Rapoartele de convergenţă (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE”, se spune în document.

Se schimbă banii, apare o nouă monedă, când şi cum va fi folosită. Anunţ oficial de la premier

Ca referință, la momentul de față, doar Bulgaria speră să mai treacă la euro în următorii ani, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria nu mai au o prioritate din acest scop. ”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.