Rețeaua de mgazine Lidl din Bulgaria a anunțat că va începe să afișeze prețurile produselor atât în leva bulgărești (BGN), cât și în euro (EUR) începând cu 2 iunie, în toate cele 137 de magazine ale sale din întreaga țară.
Această mișcare face parte din pregătirile companiei pentru posibila intrare a Bulgariei în zona euro și își propune să ajute clienții să se familiarizeze cu noua monedă, potrivit Novinite.
Deși afișarea oficială a prețurilor duale va fi obligatorie abia la o lună după confirmarea aderării Bulgariei la zona euro, Lidl a decis să acționeze din timp pentru a sprijini această tranziție.
Până la introducerea oficială a euro în Bulgaria, plățile în magazinele Lidl vor continua însă să fie efectuate în leva bulgărești. Clienții sunt informați despre acest lucru prin intermediul unor semne clare amplasate în magazine, în timp ce prețurile în euro sunt calculate folosind cursul de schimb oficial.
Compania afirmă că acest pas face parte din angajamentul său pentru transparență și construirea încrederii. „Este important pentru noi să le ușurăm clienților adaptarea la schimbările care urmează,” a declarat Lidl Bulgaria. Compania a precizat că pregătirea sistemelor pentru această modificare a reprezentat un efort considerabil, implicând peste 80 de sisteme și aproximativ 350 de angajați. Până la introducerea oficială a monedei euro în Bulgaria, plățile în magazinele Lidl vor continua să fie efectuate în leva bulgărească. Clienții sunt informați despre acest lucru prin semnalizare clară în magazine, iar prețurile în euro sunt calculate utilizând cursul oficial de schimb.
Lidl este cel mai mare lanț de magazine alimentare din Europa și face parte din grupul german Schwarz, activ în 31 de țări. Lidl este prezent în Bulgaria din 2010 și operează în prezent 137 de magazine în 58 de orașe, având peste 4.000 de angajați.
Comisia Europeană va da undă verde, cel mai probabil în data de 4 iunie, pentru aderarea Bulgariei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026, au declarat pentru Reuters mai mulţi oficiali zilele trecute. Miercuri Executivul comunitar urmează să dea publicităţii un „raport de convergenţă” cu privire la îndeplinirea de către Bulgaria a criteriilor necesare pentru a face trecerea la euro, o monedă utilizată de 347 de milioane de europeni din 20 de ţări. Trei oficiali de rang înalt din zona euro au declarat pentru Reuters că se aşteaptă ca raportul Comisiei să fie unul pozitiv pentru Bulgaria, care se străduieşte să facă trecerea la moneda euro încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007.
Calitatea de ţară membră a zonei euro, pe lângă utilizarea bancnotelor şi monedelor euro, înseamnă şi un loc în consiliul guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană. Instituţia cu sediul la Frankfurt va veni cu propria sa evaluare, la data de 4 iunie, cu privire la cât de pregătită este Bulgaria, şi dacă Banca Naţională a Bulgariei este independentă.
Însă evaluarea Comisiei este cea care este hotărâtoare. O recomandare pozitivă din partea Executivului comunitar ar însemna că şi miniştrii de Finanţe din UE o vor sprijini şi vor stabili cursul de schimb leva-euro în luna iulie, lăsând restul anului pentru ca Bulgaria să se pregătească din punct de vedere tehnic pentru trecerea la euro.
Furia creşte – prin manifestaţii, apeluri la un referendum şi dezinformare – în Bulgaria, unde perspectiva unei aderări la zona euro la 1 ianuarie 2026 nu se bucură de unanimitate, relatează AFP.
După o întârziere din cauza instabilităţii politice, această ţară din Balcani membră a Uniunii Europene din 2007 urmează să devină al 21-lea stat membru UE care să adopte moneda unică, la trei ani după Croaţia.
Bruxellesul urmează să dea undă verde aderării la euro în iunie. ”Adoptarea euro ar însemna îmbarcarea pe Titanic”, dădea asigurări un pensionar, Nikolai Ivanov, un fost funcţionar de rang înalt, care a participat la ”susţinerea levei”, moneda bulgară folosită din 1881, la un eveniment de promovare a monedei naţionale la Sofia.
Sondaje recente arată că aproape jumătate dintre persoanele intervievate se opun intrării Bulgariei în zona euro la începutul anului viitor.
Această dezamăgire faţă de moneda unică se explică înainte de toate prin ”neîncrederea în instituţii”, provocată de haosul politic din ultimii ani, în opinia directoarei Institutului Alpha Research, Boriana Dimitrova.
Bulgarii se tem de consecinţele asupra vieţii de zi cu zi a acestei schimbări istorice.
”Celor săraci le este frică că vor deveni şi mai săraci”, rezumă ea, în această ţară cu 6,4 miliaone de locuitori, cea mai săracă din UE.
TEMERI CU PRIVIRE LA PUTEREA DE CUMPĂRARE
Reticenţele sunt puternice mai ales în zonele rurale, unde unii bulgari nu au călătorit niciodată în străinătate şi nu fac tranzacţii internţaionale.
Iar amintirea gravei crize economice din perioada 1996-1997, falimentului a 14 bănci şi unei hiperinflaţii de 300% persistă.
Mulţi aleşi exploatează aceste frici, potrivit acestei experte, mai ales în Partidul Renaşterea (Vazrajdane, naţionalist), care a convocat o nouă manifestaţie, sâmbătă, la Sofia.
Preşedintele Rumen Radev a surprins, la începutul lui mai, când a cerut să se organizeze un referendum pe această temă.
El a plusat săptămâna aceasta, acuzând Guvernul de faptul că nu a implementat măsurile necesare care să le permită ”celor mai vulnerabili” să suporte un eventual şoc al preţurilor.
O treime dintre bulgari trăiau în 2024 sub ameninţarea pragului sărăciei sau excluderii sociale, potrivit Eurostat.
Şeful statului ”federează fricile şi se adresează nemulţumiţilor, celor uitaţi. Este un gest politic bine calculat”, comentează Boriana Dimitrova.
Această propunere, denunţată drept ”neconstituţională”, a provocat un val de condamnări în rândul juriştilor, iar preşedinta Parlamentului, Natalia Kiselova, a refuzat să o supună la vot.
Însă ea a fost suficientă să reaprindă propaganda împotriva UE.
DEZINFORMĂRI PE REŢELE DE SOCIALIZARE
Între dezinformările cele mai răspândite pe reţele de socializare, una susţine că ”Bruxellesul vă va confisca economiile pentru a finaşa Ucraina”. Alta susţine că leva ar fi cea mai veche monedă din Europa şi că astfel trebuie, cu orice preţ, să se salveze ”leul bulgar”. ”Lev” în bulgară înseamnă leu. Inclusiv umorişti răspândesc aceste informaţii false prin videoclipuri văzute de milioane de ori pe Facebook şi TikTok.
Proeuropenii întâmplină dificultăţi, în această atmosferă, să-şi facă auzită vocea.
Susţinătorii trecerii la euro consideră că va fi un pas important către o ancorare geopolitică în Occident şi o apărare de influenţa Kremlinului.
”La Sofia şi în marile oraşe, populaţia, mai bogată, mai educată şi mai tânără, vede în ea o etapă logică în procesul integrării europene, după aderarea la UE şi la spaţiul Schengen” la începutul lui 2025, subliniază Boriana Dimitrova.
Instituţiile şi băncile sunt pregătite, iar designul monedelor a fost ales. Pe cele de doi euro scrie ”Dumnezeu să apere Bulgaria”. Însă, din cauza lipsei de informaţii şi a unui sentiment de inferioriate încă foarte răspândit în această ţară periferică, ”unii mă întreabă în continuare dacă euro bulgar va fi valabil şi va avea aceeaşi valoare” în Franţa sau Germania, se amuză analista.
Trei oficiali de rang înalt din zona euro au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca raportul Comisiei să fie unul pozitiv pentru Bulgaria, care se străduiește să facă trecerea la moneda euro încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007.
Calitatea de țară membră a zonei euro, pe lângă utilizarea bancnotelor și monedelor euro, înseamnă și un loc în consiliul guvernatorilor de la Banca Centrală Europeană. Instituția cu sediul la Frankfurt va veni cu propria sa evaluare, la data de 4 iunie, cu privire la cât de pregătită este Bulgaria, și dacă Banca Națională a Bulgariei este independentă.
Însă evaluarea Comisiei este cea care este hotărâtoare.
O recomandare pozitivă din partea executivului comunitar ar însemna că și miniștrii de Finanțe din UE o vor sprijini și vor stabili cursul de schimb leva-euro în luna iulie, lăsând restul anului pentru ca Bulgaria să se pregătească din punct de vedere tehnic pentru trecerea la euro.
Pentru o recomandare pozitivă, Bulgaria trebuie să respecte criteriul referitor la stabilitatea prețurilor. Concret, rata medie a inflației (calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum) pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea (respectiv, media aritmetică a ratelor inflației) a celor mai performante state membre în ceea ce privește stabilitatea prețurilor.
În luna aprilie, țările cu cele mai bune performanțe pe partea de inflație erau Franța, cu un avans al prețurilor de 0,9%, Cipru cu 1,4% și Danemarca la 1,5%, ceea ce pune creșterea prețurilor de 2,8% înregistrată de Bulgaria aproape de limita admisă.
De asemenea, țara candidată nu poate fi vizată de o procedură disciplinară pentru deficit excesiv, adică mai mare de 3% din PIB. Bulgaria îndeplinește și acest criteriu cu un deficit bugetar de 3% în 2024 și unul de 2,8% prognozat pentru 2025.