Magistrații i-au redus lui Sebastian Vlădescu pedeapsa dată de primul complet de judecată, care îl condamnase la 8 ani și jumătate de închisoare. Sebastian Vlădescu s-a prezentat la Secția 6 de poliție pentru a fi încarcerat, conform unor informații pe surse. Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat vineri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.

În același dosar a mai fost condamnat și fostul deputat Cristian Boureanu. Boureanu rămâne cu sentința de 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare. Cei doi politicieni au fost judecați pentru luare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu reabilitarea mai multor tronsoane de cale ferată.

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

ÎCCJ a constatat vineri prescripția răspunderii penale a fostului deputat PDL Cristian Boureanu în dosarul în care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost condamnați definitiv. Instanța supremă a dispus astfel încetarea procesului penal împotriva lui Cristian Boureanu, după ce acesta fusese inițial condamnat la 4 ani şi 3 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. Decizia este definitivă.
Tot pentru prescripția răspunderii penale au fost achitați în dosar Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, condamnat inițial la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită) și Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR, care primise 4 ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă.

În același dosar, au fost judecați Mircea Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank, cumnatul lui Mircea Geoană), Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR) și Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), potrivit Gândul.

Pe lângă pedepsele privative de libertate, instanţa a mai dispus şi confiscarea unor importante sume de bani de la condamnaţi, după cum urmează:

– 3.990.248 lei, 2.177.000 euro şi 65.000 euro de la Sebastian Vlădescu

– 3.121.328 lei şi 1.919.900 euro de la Ionuţ Costea

– 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu

– 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu şi 2.111.799 euro de la Cristian Boureanu.

Citeşte şi: Sorin Blejnar, achitat în dosarul mitei de 1,2 milioane euro. Care este motivul invocat de judecători

În același dosar, au fost judecați Mircea Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank, cumnatul lui Mircea Geoană), Mihaela Mititelu (o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR) și Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor).

”Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017,  respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, a transmis DNA, în noiembrie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanţă.
Potrivit procurorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru  reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel:

– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii;

– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.

Citeşte şi: Laszlo Tokes i-a luat banii lui Klaus Iohannis în instanţă. Pastorul maghiar susţine în continuare autonomia Transilvaniei, pe modelul Găgăuziei

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu  şi Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.

Potrivit procurilor, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizarea circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, Direcţia Naţională Anticorupţie a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Citeşte şi: Curtea de Apel Bucureşti suspendă condamnarea primită de Puiu Popoviciu în urmă cu şase ani. Decizia nu este definitivă

ÎCCJ a mai decis să confiște următoarele sume:

• 3.083.498,71 lei și 1.050.087 euro de la Mihaela Mititelu
• 1.114.000 euro de la Constantin Dascălu
• 2.111.799,71 euro de la Cristian Boureanu

Ce prevede minuta ședinței ÎCCJ

Despre Cristian Boureanu:

– „Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 3 luni închisoare, aplicată inculpatului Boureanu Cristian Alexandru, în pedepsele componente, după cum urmează: – 3 ani ?i 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal; – 1 an ?i 9 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24005/299/2017, definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Cur?ii de Apel Bucureşti – Sec?ia a II-a penală.

În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 6 ?i art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, săvârşită de inculpatul Boureanu Cristian Alexandru, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din Codul penal. Înlătură dispoziţiile art. 97 din Codul penal privind anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an ?i 9 luni închisoare, aplicată inculpatului Boureanu Cristian Alexandru prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24005/299/2017, definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Cur?ii de Apel Bucureşti – Sec?ia a II-a penală. Înlătură dispoziţiile art. 45 alin. (2), (4) şi (5) din Codul penal”

Despre Constantin Dascălu:

– „În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din Codul penal rap. la art. 6 ?i art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, săvârşită de inculpatul Dascălu Constantin, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. b) din Codul penal. Înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din Codul penal”

Despre Mihaela Mititelu

– „În baza art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pentru infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, săvârşită de inculpata Mititelu Mihaela, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. c) din Codul penal. Înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din Codul penal”