Şedinţă solemnă a Parlamentului la 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Ce mesaj a transmis Klaus Iohannis

UPDATE Preşedintele Camerei Deputaţilor a citit, marţi, de la tribuna Parlamentului, „Declaraţia solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, în care se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova să susţină unificarea celor două state, deoarece aceasta reprezintă continuarea „firească în procesul de dezvoltare”.

UPDATE. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj la aniversarea a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România în care vorbeşte despre ”gestul politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii” şi despre faptul că, ”în clipe de cumpănă, în faţa ameninţărilor şi pericolelor, România a asigurat protecţia Basarabiei”. ”În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent”, afirmă preşedintele.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care l-au visat şi au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele şi ţin treze conştiinţele, generaţie după generaţie”, scrie preşedintele Klaus Iohannis, în debutul mesajului său.

Alte articole

Eugen Tomac, mărturisiri cu lacrimi în ochi despre copilăria din Basarabia și legătura cu România: „Plecam desculț spre frontieră și priveam cu ură sârma ghimpată care ne despărțea”

Marcel Ciolacu: „Susțin unirea Republicii Moldova cu România. E dreptul meu!”

Şeful statului face referire la faptul că România anului 1918 ”era marcată de o situaţie militară gravă şi se afla expusă unui context internaţional dificil”.

”Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în faţa ameninţărilor şi pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiţii ori a aştepta vreo compensaţie, România a asigurat protecţia Basarabiei. Prin proiectele de democratizare şi de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci şi un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolşevizării”, se mai arată în mesaj.

Klaus Iohannis afirmă că ”politicienii anului 1918 au demonstrat înţelegerea oportunităţilor pe care istoria şi contextul internaţional le-au oferit pentru împlinirea aspiraţiilor românilor”.

”Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost şi în anii Marelui Război, aşa a fost şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România”, mai spune Iohannis.

Acesta adaugă că ”actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării şi al recunoştinţei pentru înaintaşi, ci şi o permanentă sursă de inspiraţie pentru necesitatea dezvoltării şi aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”.

”În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent, diplomatic, financiar şi tehnic. România are însă şi datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de naţiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care ştie să preţuiască şi să valorifice potenţialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălţimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”, îşi încheie şeful statului mesajul transmis cu ocazia aniversării a o sută de ani de la unirea Basarabiei cu România.

________________

Şedinţa solemnă este programată de la ora 10.00, iar la aceasta şi-a anunţat participarea premierul Viorica Dăncilă, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis nu va fi prezent.

La şedinţa solemnă a Parlamentului va participa şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, care ar urma să susţină un discurs. De asemenea, vor adresa alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

De asemenea, la şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului va lua parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat luni că liberalii, deşi sunt unionişti, nu vor face parte din delegaţia Republicii Moldova pe motiv că aceasta este condusă de Andrian Candu, care a refuzat în ultimele săptămâni să supună votului mai multe iniţiative liberale, inclusiv adoptarea unei declaraţii de unire. 

În cadrul şedinţei solemne a Parlamentului va fi dezbătută şi adoptată o „Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care „se va reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE”.

Duminică, la Chişinău, a fost organizată „Marea Adunare Centenară”, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, printre participanţi aflându-se Dan Barna şi Traian Băsescu, fostul preşedinte afirmând că parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea.

„Marea Adunare Centenară” a adoptat o pcoclamaţie în care cere Parlamentului de la Bucureşti ca în şedinţa solemnă din 27 martie să ia o decizie pentru „reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României,  în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actului Final de la Helsinki”. În acelaşi text al proclamaţiei se arată că „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii”.

Proclamaţia mai spune că în urma votului din Sfatul Ţării de la 1918, în teritoriul dintre Prut şi Nistru „a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală”, iar legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România trebuie conştientizat ca fiind „unica soluţie de supravieţuire şi progres al românilor de peste Prut”.