Semne bune de la FMI, estimările privind creşterea economiei româneşti în 2021 au crescut la 7%. În schimb, preţurile vor creşte cu 1,5% peste valorile anticipate

Conform noilor prognoze ale FMI, în Uniunea Europeană doar Irlanda (13%), Estonia (8,5%) şi Ungaria (7,6%) vor înregistra în acest an o creştere economică superioară României.

În schimb, pentru 2022, Fondul Monetar Internaţional nu şi-a modificat estimările privind avansul economiei româneşti, lăsându-le la 4,8%. Dincolo de 2022, ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini, astfel că în 2026, potrivit estimărilor FMI, va ajunge la 3,5%.

Săptămâna trecută, şi Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti, indicând un avans al PIB de 7,3% pentru acest an şi o creştere de 4,8% în 2022.

În ceea ce priveşte inflaţia, FMI şi-a revizuit semnificativ estimările, prognozând că România ar urma să înregistreze o creştere medie anuală a preţurilor de 4,3% în 2021, faţă de un avans de 2,8% cât prognoza în primăvară, pentru ca în 2022 creşterea medie a preţurilor să fie una de 3,4%, scrie Agerpres.

Alte articole

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza privind creșterea economică a României. Cum arată cifrele

Citeşte şi EXCLUSIV Marcel Ciolacu: „Dl Cîţu trăieşte într-o lume paralelă, nu vede 99% dintre români! FMI se va întoarce în România”

De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, dacă în primăvară FMI miza pe o diminuare a acestuia până la 4,5% din PIB în 2021, de la 5,2% din PIB în 2020, în prezent instituţia financiară internaţională estimează că acest deficit se va agrava, până la 5,7% din PIB în acest an urmând ca anul următor să se reducă foarte puţin, la 5,5% din PIB.

La nivel global, FMI şi-a revizuit uşor în scădere, cu 0,1 puncte procentuale, estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut Mondial, care ar urma să înregistreze un avans de 5,9% în acest an. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, această revizuire este cauzată, parţial, de o înrăutăţire a perspectivelor pentru economiile avansate, din cauza perturbărilor apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare. Însă această înrăutăţire este compensată parţial de un avans mai puternic al unor state emergente exportatoare de materii prime şi al unor economii în curs de dezvoltare.

„Atâta timp cât persistă diferenţe enorme în accesul la vaccinuri, inegalităţile cu privire la rezultatele economice şi sanitare vor creşte, ceea ce va crea noi divergenţe între două grupe de ţări: cele care se pot aştepta la extinderea normalizării la finele acestui an (aproape toate economiile avansate), şi cele care se vor confrunta cu impactul negativ asupra economiei şi sănătăţii de pe urma revenirii infecţiilor”, subliniază instituţia financiară internaţională.

Citeşte şi Economia Europei va reveni la nivelul anterior crizei în 2022, estimează FMI

În perioada 11-17 octombrie 2021 au loc reuniunile de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), evenimente care se desfăşoară în format virtual din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). Şi în 2020 reuniunile de primăvară şi de toamnă ale celor două organizaţii s-au desfăşurat online, pe fondul măsurilor de izolare adoptate pentru limitarea pandemiei. În mod obişnuit, la aceste reuniuni de la Washington participă aproximativ 10.000 de oficiali guvernamentali, jurnalişti, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai societăţii civile din întreaga lume.