Serghei Lavrov susţine că Occidentul intenţionează să transforme Republica Moldova în „următoarea Ucraină”

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în ”următoarea Ucraină”, transmite EFE.

”Este avută acum în vedere R.Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.

În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO”. ”Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Serghei Lavrov.

Lukoil își ia la revedere și de la Republica Moldova. Ce companie va prelua cele peste 100 de stații de alimentare
Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, ”toţi vor fi în pericol”. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că ”trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”.

Alte articole

Rusia, bombardamente masive în Ucraina, în cel mai apropiat oraş de graniţa României. Bombele au căzut la nici 200 de km de ţara noastră

Nicuşor Dan, anunţ îngrijorător făcut la NATO despre războiul din Ucraina şi securitatea României

O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Serghei Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.

”Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse.

În acelaşi timp, Serghei Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide ”un al doilea front” împotriva Rusiei.

”Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (…), spun că se ghidează după interesele naţionale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Totodată, Serghei Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian.

Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev, aminteşte EFE.

Deputaţii de la Moscova ameninţă Chişinăul: „Republica Moldova s-ar putea dezintegra, dacă aderă la NATO” / „Ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”

Doi influenţi deputaţi de la Moscova reacţionează cu ameninţări la ideea că Republica Moldova ar putea adera la NATO, după ce şi un senator rus ameninţase cu o zi înainte că preşedinta Maia Sandu riscă să repete „politica sinucigaşă” a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„De obicei, reacţionăm la acţiunile care au loc. Moldova ne-a supărat în ultima vreme cu o serie de decizii ale sale”, a declarat pentru „Vedomosti” Svetlana Jurova, membră a partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin şi prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova, camera inferioară a parlamentului rus.

Maia Sandu a cerut ajutor din Occident, la Davos: scuturi antirachetă și 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova
Deputata a spus că este încrezătoare că Ministerul rus de Externe „va şti cum să răspundă” (la declaraţiile preşedintei Maia Sandu).

Svetlana Jurova, în vârstă de 51 de ani, este o fostă sportivă, campioană olimpică la patinaj viteză, care a intrat în politică la încheierea carierei sportive şi chiar a fost la un moment dat vicepreşedintă a parlamentului. Ea este pe lista de sancţiuni a Canadei, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina. Aderarea Moldovei la NATO ar putea duce la distrugerea acestui stat şi va fi privită de Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii sale, a declarat şi Leonid Kalaşnikov, un alt influent membru al Dumei de Stat de la Moscova.

„Dacă Moldova vrea să-şi distrugă propriul stat, aceasta este cea mai bună cale (…). Dacă ei cred că, la fel ca Finlanda sau Suedia, pe furiş, rapid, profitând de situaţie, pot adera la NATO şi că nu li se va întâmpla nimic pentru asta în propria lor ţară, ar trebui să-şi amintească altceva. Faptul că Finlanda are două limbi oficiale şi îşi respectă poporul. Iar ei (Moldova) au Găgăuzia (…) şi Transnistria, care are o populaţie rusofonă şi care şi-a exprimat voinţa cu mult timp în urmă, la începutul anilor 1990”, a declarat pentru Vedomosti Leonid Kalaşnikov.

Leonid Kalaşnikov este deputat comunist, preşedinte al Comisiei pentru CSI (Comunitatea Statelor Independente, care reuneşte mai multe foste republici sovietice – n.r.), integrare eurasiatică şi relaţii cu diaspora din Duma de Stat. El se află pe lista politicienilor ruşi sancţionaţi de comunitatea internaţională după invazia Rusiei în Ucraina.

Kalaşnikov a subliniat că atitudinea Rusiei faţă de o eventuală aderare a Moldovei la NATO va fi negativă, deoarece aceasta reprezintă o „ameninţare la adresa securităţii” Federaţiei Ruse.

Într-un interviu pentru POLITICO, preşedinta Maia Sandu a declarat săptămâna trecută că după invadarea Ucrainei există o discuţie serioasă în Moldova despre capacitatea ţării de a se apăra şi despre posibilitatea de a se alătura unei „alianţe mai mari”, fără a nominaliza NATO ca atare. „Şi dacă la un moment dat, noi, ca naţiune, ajungem la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea (prevăzută de Constituţie – n.r.), acest lucru se va face printr-un proces democratic”, a spus preşedinta Maia Sandu.

Şi senatorul Andrei Klimov, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a postat pe canalul său Telegram un comentariu în care se întreba retoric dacă Maia Sandu este gata să repete „politicile sinucigaşe” ale preşedinţilor ucraineni Volodimir Zelenski şi Petro Poroşenko. „Problemele dezastruoase ale Ucrainei au început după lovitura de stat pro-occidentală (din 2014), urmată de respingerea neutralităţii constituţionale care exista înainte şi de declararea oficială a direcţiei Kievului către blocul militar anti-rusesc NATO”, a reamintit el.

În ianuarie, Republica Moldova a cerut aliaţilor săi occidentali să îi consolideze capacităţile de apărare aeriană, iar în iunie 2022, parlamentul moldovean a adoptat o lege de protecţie a spaţiului informaţional, prin care a interzis retransmiterea programelor propagandistice ruseşti. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a cerut săptămâna trecută Republicii Moldova să ridice interdicţiile, pe care le-a calificat drept discriminatorii, reaminteşte Vedomosti.