Sesizarea USR a fost respinsă, Bogdan Licu rămâne judecător al CCR. Klaus Iohannis şi-a numit fosta consilieră pentru postul de judecător CCR care îi revine prin lege

Potrivit procedurii, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor privind sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România cu privire la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei 36/2022 pentru numirea lui Bogdan Licu în funcţia de judecător la Curte.

„În ceea ce priveşte obiecţiile de neconstituţionalitate formulate în sesizare, considerăm că acestea nu pot fi reţinute, neexistând impedimente de natură constituţională în numirea domnului Dimitrie-Bogdan Licu, care să vicieze Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 36/2022, având în vedere că au fost respectate criteriile legale pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională, sens în care apreciem că prezenta sesizare de neconstituţionalitate este neîntemeiată, astfel încât propunem respingerea acesteia”, se arată în punctul de vedere al Biroului permanent.

Documentul menţionează că procedura de numire a lui Bogdan Licu a fost respectată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Biroul permanent mai consideră că motive de neconstituţionalitate invocate de USR, ce ar consta în lipsa documentelor care să ateste pregătirea juridică superioară, sunt nejustificate, având în vedere că din raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor reiese faptul că dispoziţiile legale cu privire la documentele necesare în vederea propunerii numirii unui judecător au fost respectate.

Alte articole

Primele declarații ale lui Mihai Busuioc, judecătorul CCR care a dat votul decisiv în cazul pensiilor speciale: ”Eu sunt băiatul rău”

Curtea de Apel Bucureşti a respins suspendarea decretului de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător constituțional

„Din aceste considerente, Camera Deputaţilor a procedat corespunzător, legal şi în deplinătatea atribuţiilor sale la numirea domnului Dimitrie-Bogdan Licu, prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.36/2022”, se mai precizează în punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei.

În 3 mai, Camera Deputaţilor l-a ales pe actualul procuror general adjunct Bogdan Licu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Licu, propus de PSD pentru această funcţie, a obţinut 208 voturi „pentru” şi 93 „împotrivă”.

Ceilalţi candidaţi au fost Cristi Danileţ, susţinut de USR, şi prof. univ. Ioan Sabău-Pop – din partea AUR. În 4 mai, deputaţii USR au depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la hotărârea Camerei Deputaţilor prin care Bogdan Licu a fost numit judecător la CCR.

Citeşte şi: Curtea de Apel Bucureşti o dă „dispărută” pe Elena Udrea, după ce Tribunalul Bucureşti susţine că nu a reuşit s-o localizeze

În sesizare, USR susţine că Licu „nu îndeplineşte unul dintre criteriile constituţionale, respectiv cel al pregătirii juridice superioare şi nu a respectat unul dintre criteriile legale ridicat la rang constituţional, nedepunând documente oficiale cu privire la studiile absolvite necesare pentru ocuparea unei funcţii în această autoritate constituţională”.

Deputaţii USR susţin că la dosarul de candidatură nu există documente oficiale care să ateste faptul absolvirii de către candidat a unei instituţii de învăţământ juridic superior şi a obţinerii diplomei de licenţă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a Mihaelei Ciochină, informează Administraţia Prezidenţială. Mandatul acesteia începe pe 11 iunie şi durează 9 ani.

Pe 14 ianuarie 2015, Mihaela Ciochină a fost numită consilier prezidenţial – departamentul constituţional legislativ.

Ea este născută în 1967 şi este absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, cu specializare în relaţii internaţionale (1992), potrivit site-ului Administraţiei Prezidenţiale.

Ciochină a participat la seminarii interne şi internaţionale pe probleme de tehnică legislativă, proceduri parlamentare, statutul funcţionarului public.

Conform sursei citate, din anul 1992 şi până la momentul numirii în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a lucrat în cadrul Senatului României, exercitând diferite funcţii, de la cele de execuţie până la funcţia de director general al Direcţiei generale legislative.

A colaborat cu Consiliul Legislativ pentru elaborarea de rapoarte sau documente referitoare la evaluarea legislaţiei din diferite domenii şi cu Institutul European din România şi Institutul Naţional de Administraţie Publică în cadrul activităţilor de formare continuă a funcţionarilor publici. Desfăşoară activitate didactică în calitate de colaborator extern al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti.

Potrivit sursei menţionate, Mihaela Ciochină este autoare a unor articole referitoare la procedura de legiferare şi statutul parlamentarului în România, dintre care amintim: „Elemente de noutate în procedura de legiferare, urmare a revizuirii Constituţiei şi regulamentelor parlamentare” (Revista de Drept Public nr. 4/2003); „Unele consideraţii privind răspunderea membrilor Parlamentului în lumina Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor” în Răspunderea în dreptul constituţional (Bucureşti, 2007).

Citeşte şi: Trei membri ai Clanului Sportivilor, trimişi în judecată de DNA, în stare de arest, pentru şantaj, loviri şi alte violenţe şi privare de libertate