SFÂNTA PARASCHEVA 2019, TRADIŢII ŞI OBICEIURI. Cum putem afla ce fel de iarnă urmează, una grea sau una uşoară

De Sfânta Parasceva sute de mii de credinciosi aleg sa mearga in pelerinaj la Iasi, pentru a se ruga la moastele Cuvioasei, scrie sfatulparintilor.ro. Se spune ca ii sunt atribuite minuni si vindecari miraculoase.

Moastele Sfintei Parascheva se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi, din anul 1889. Hramul ei prilejuieşte unul dintre cele mai mari pelerinaje ale ortodoxiei.

Citeşte şi Sfânta Parascheva. Mii de pelerini au plecat din Voluntari spre moaşte. Firea: „Pe mine m-a salvat din foarte multe încercări”

Cuvioasa Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa a auzit intr-o biserica, la Sfanta Evanghelie: „Vinde-ţi averea ta, da-o la saraci şi urmeaza Mie” (Matei 19, 21). Aceste cuvinte au determinat-o sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Alte articole

Un student în vârstă de 22 de ani a murit în pat, lângă logodnica lui. Ce a pățit tânărul: „Durere de nedescris”

O femeie din Iași a divorțat la recomandarea inteligenței artificiale. Cei doi erau căsătoriți de 30 de ani și au împreună 3 copii

Înainte de implinirea varstei de 20 de ani, a plecat in pelerinaj in Ţara Sfanta. Dupa ce s-a inchinat in locurile prin care trecuse Hristos, pe Care il iubea atat de mult, Parascheva s-a oprit in pustiul Iordanului, la o manastire de maici. Acolo traisera si Sfantul Ioan Botezatorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca. Aici a dus o viaţa foarte aspra, dar care a facut-o fericita.

Sfânta Parascheva 2019. Se spune ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus in vis sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie ii Cazania sa: „Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.

Astfel din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa doi ani, in acel loc impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.
A fost ingropata langa mare, iar potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare.

Sfânta Parascheva. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, trupul marinarului a fost ingropat alaturi de al ei.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfînta Parascheva

In traditia populara, „Sfanta Vineri” este cea care stapaneste lumea femeilor si a indeletnicirilor acestora. In aceasta zi era interzisa munca la camp, spalatul rufelor, cusutul, torsul si tesutul.

In cinstea Sfintei Parascheva, crestinii tineau 12 vineri legate de anumite praznice si sfinti (din prima saptamana a Postului Mare, dinaintea Bunei-Vestiri, din Saptamana Mare, dinaintea Inaltarii, dinaintea zilei Sfintei Treimi, dinaintea sarbatorii nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, dinaintea sarbatorii Sfantului Ilie, dinaintea Adormirii Maicii Domnului, dinaintea Sfintilor Arhangheli, dinaintea Sfintilor Cosma si Damian, dinaintea Nasterii Domnului, dinaintea Botezului Domnului).

Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Din acest motiv exista obiceiul in unele locuri sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.

Ziua Sfintei Parascheva este si zi de pomenire a celor trecuti in „Lumea Neintoarcerii”. Cu aceasta ocazie se dau de pomana paine din graul nou si must.

Sfanta Cuvioasa Parascheva daruieste ajutor, prin rugaciunile ei, tinerilor si batranilor, fecioarelor si mamelor, bolnavilor si saracilor. Anumite rugaciuni inchinate ei erau scrise pe mici pergamente si purtate la gat, ca aparatoare de boli. In cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.

Taranii cunosteau cum va fi iarna, in functie de modul in care dormeau oile in ziua praznuirii ei: daca dormeau unite, era semn ca iarna va fi grea, iar daca dormeau rasletite, era chipul unei ierni blande.