SFANTUL PANTELIMON: Ce TREBUIE şi ce NU TREBUIE să facă toţi creştinii astăzi

SFANTUL PANTELIMON s-a născut în anul 275 în antica cetate Nicomidia din Asia Mică, (astăzi, localitatea Ismit din Turcia), într-o familie înstărită. Tatăl său, Eustorgius, senator în Imperiul Roman, era păgân, iar mama sa, Evula, era creştină şi este pomenită în calendarul ortodox la data de 30 martie. Mama sa îl slăvea pe Hristos în secret, şi-i vorbea fiului ei despre tainele credinţei în nemurire. La naştere, el a primit numele de Pantoleon (în traducere “cel puternic în toate ca un leu”).

În copilărie, sub influenţa mamei sale, Panteleon a fost atras de învăţătura creştină. După moartea prematură a acesteia, fiul ei şi-a îndreptat atenţia asupra filozofiei. Tatăl său l-a îndrumat la şcolile de renume ale timpului şi Panteleon a terminat cu succes Şcoala de Medicină din Nicomidia. Apoi, pentru ucenicie, tânărul medic a fost încredinţat, renumitului medic Eufrosin, iar acesta l-a ajutat să-şi însuşească cele mai solide cunoştinţe în medicină. Astfel, Panteleon a devenit un medic foarte apreciat şi căutat de bolnavi.

În acelaşi timp, pentru tratamentele pe care le făcea, tânărul doctor nu accepta să primească plată. De aceea, în epocă şi-a căpătat renumele de „doctor fără de arginţi”. Pentru competenţa sa profesională, despre care se vorbea în tot ţinutul, chiar împăratul Maximilian (unul dintre cei patru tetrarhi care conduceau Imperiul Roman în acea perioadă) intenţiona să-l cheme la palat în calitate de medic personal.

Biserici care adăpostesc părticele din moaştele Sfântului

Alte articole

Medicii de la Spitalul Sfântul Pantelimon acuzaţi de omor calificat au fost arestaţi STENOGRAME

Concluzii în cazul celor 17 decese de la Spitalul Sfântul Pantelimon. „Niciun fel de suspiciune că a existat vreo abatere de la protocoale”

În Bucureşti, bisericile care se bucură de darul de a adăposti prezenţa unei părticele din Moaştele Sfântului Pantelimon, unde credincioşii vin să-i ceară ajutor Sfântului, sunt următoarele:

Biserica Sfântul Stelian Lucaci (str. Logofat Udrişte, nr.3, sectorul III); Biserica Sfântul Dumitru Poştă (str. Poştei nr.2, sector I-în spatele Muzeului de Istorie a României), Mănăstirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58, sectorul II), Biserica Adormirea Maicii Domnului – Precupeţii Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare ((Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, str. Stavropoleos, nr 4, sector III, Biserica Sfântul Alexie (Calea Serban Voda, nr. 123), Biserica Sfântul Pantelimon (str. Iancu Capitan, nr. 24).

“Sfântul Mare Mucenic Pantelimon a împletit credinţa cu ştiinţa , dându-i rezultate benefice şi folositoare pentru toţi cei care-l căutau. Sfântul a avut puteri miraculoase ca şi Sfântul Ilie , fiind considerat de tradiţia bisericească ca frate mai mic al acestuia. Este bine ca şi noi să urmăm sfatul Sfântului Pantelimon de a avea credinţă ca şi el în toate darurile pe care le primim de la Dumnezeu, spre a le fructifica în folosul tuturor oamenilor, spre a noastră mântuire” ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Nouă Vineri din Bucureşti.

SFANTUL PANTELIMON: Tradiţii pentru spor şi sănătate

• Sărbătoarea anticipează plecarea verii
• Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească.
• Tot acum, frunza teiului se întoarce pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.
• Se mănâncă porumb şi dovlecei
• În această zi, potrivit tradiţiei populare, se mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii. În fiecare gospodărie este bine să se consume porumb şi dovlecei fierţi, pentru ca în viaţa credinciosului să nu apără obstacole care să-i tulbure liniştea şi sporul casei .
• Credincioşii împart săracilor multe fructe
• În ziua praznicului “doctorului fără de arginţi”, credincioşii împart celor săraci multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase în anul următor. .
• Nu se lucrează în ziua praznicului
• De asemenea, se mai spune că, pentru a fi sănătoşi, oamenii nu trebuie să lucreze în ziua acestui praznic. Cei care nu respectă tradiţia se pot îmbolnăvi de afecţiuni grave sau pot avea parte de necazuri şi de pagube în viaţa de familie. Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. El merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe cel care-l găseşte lucrând. Dacă gospodina toarce în acestă zi, Sfântul o pedepseşte şi-i moare vaca. În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi nu va cădea grindina.
• Sfântul aduce noroc şi recolte bogate
• Sătenii îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le dăruiască şi în anul următor o recoltă bogată, multe fructe care să nu fie viermănoase. De asemenea, Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. Sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni. Sfântul Pantelimon, care a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc. Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca aceştia să aibă bani şi spor în munca lor.
• Sfântul ocroteşte gospodăriile de grindină
• Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le păzească gospodăriile de grindină şi pentru a le purta noroc celor care călătoresc.
• Sfântul alungă paguba, neliniştea şi teama
• Credincioşii spun că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.
• Rugăciuni pentru tămăduire de boli
• Credincioşii trebuie să -l prăznuiască pe Sfântul Tămăduitor pentru ca acesta să-i apere de boli, iar orbii şi şchiopii este bine să se roage pentru ca Sfântul să le uşureze suferinţa.
• Sfântul Tămăduitor, mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie
• Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.