UPDATE: Secretarul de stat în MAI, dr. Raed Arafat a declarat, marţi seară că, în exerciţiul „Seism 2016”, s-a luat în calcul că ar fi produse 1.500 de decese, 3.910 oameni ar fi răniţi şi 2.600 ar fi rămas fără adăpost în Bucureşti, iar în Iaşi, ar fi fost 875 de morţi 2.200 de răniţi şi 750 sinistraţi, scrie news.ro.

De asemenea, Arafat a vorbit despre problemele în gestionarea voluntarilor, bunurilor pentru cazarea sinistraţilor şi a ajutoarelor care ar putea să vină dar şi despre întârzierea unor echipaje.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Managerii români confirmă efectele programului de investiții ...

Echipa Colegiului Tehnic de Căi Ferate Unirea Pașcani a câștigat ...

„O problemă care se ridică este gestionarea voluntarilor. Nevoia de organizare a acestora pentru că, într-o astfel de situaţie nu numai instituţiile statului intervin. Vin foarte mulţi voluntari care să intervină şi aceşti voluntari au nevoie de gestionare, dirijare în zonele în care este nevoie şi alocare, bineînţeles, de sarcini„, a declarat Raed Arafat despre rezultatele preliminare ale exerciţiului.

Secretarul de stat spune că urmează ca echipajele de intervenţie să realizeze rapoarte despre problemele cu care s-au confruntat şi să vină inclusiv cu propuneri la finalul exerciţiului care este în desfăşurare la ora transmiterii acestei ştiri.

„Într-adevăr există astfel de întârzieri şi o să vedem, fiecare din ce motiv a fost, dacă e un motiv pe care trebuie să-l rezolvăm. Exact ăsta este motivul exerciţiului. Verificăm: Giurgiu a ajuns mai târziu decât Argeş, decât Prahova. De ce a ajuns Giurgiu mai târziu? E un motiv obiectiv sau subiectiv? Obiectiv, adică nu e dependent de ei şi a fost din lipsa unor mijloace, îl notăm şi îi pregătim mai bine„, a mai adăugat Arafat.

În Bucureşti, potrivit scenariului de desfăşurare al exerciţiului, au fost înregistrate 3.910 persoane rănite, 1.500 persoane decedate, iar 2.600 de persoane sunt sinistrate – rămase fără adăpost. De asemenea, au fost înregistrate avarii la: 147 de imobile, un spital, 4 şcoli, sediile a 2 agenţi economici, precum şi la reţeaua de transport gaz metan între uzina „Republica” şi zona rezidenţială. Din motive de securitate, utilităţile au fost sistate şi vor rămâne aşa până când vom avea certitudinea că infrastructura specifică poate funcţiona în condiţii de siguranţă. Cele mai afectate zone din Bucureşti au fost Centrul Istoric, cartierele Pantelimon, Băneasa şi Pajura, precum şi în zona Calea Moşilor şi George Coşbuc, arată MAI.

În Iaşi au fost înregistrate 2.200 persoane rănite, 875 decedate, 750 persoane sinistrate. De asemenenea, în cel mai important oraş din Moldova, potrivit scenariului, au fost 60 de imobile avariate, o avarie structurală la un baraj, precum şi o rupere de terasament în localitatea Târgu Frumos. Cea mai afectată zonă a fost zona centrală din Municipiul Iaşi. 45 dintre imobilele avariate nu mai pot fi locuite, transmite MAI.

UPDATE: Un număr de 3.200 de oameni au fost răniţi în Bucureşti şi 1.400 în Iaşi în urma cutremurului major din dimineaţa zilei de marţi, arată scenariul Exerciţiului „Seism 2016”, fiind declarată starea de urgenţă şi fiind solicitat sprijinul Mecanismului European de Protecţie Civilă. În cadrul exerciţiului, 21 de maşini de pompieri şi ambulanţe SMURD din zona Capitalei au pornit în misiuni de recunoaştere, iar la nivelul fiecărui judeţ au fost mobilizaţi aproximativ 150 de pompieri şi câte 20-25 de mijloace tehnice pentru a se deplasa către Bucureşti şi Iaşi, informează news.ro. 

Imediat după alertare, în zona Bucureşti – Ilfov, primele echipaje operative, cu 21 de autospeciale de stingere a incendiilor şi ambulanţe SMURD, au pornit în misiuni de recunoaştere în teren pentru identificarea persoanelor rănite şi a clădirilor afectate.

De asemenea, la sediul ISU BIF a fost convocat Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situaţii de Urgenţa pentru evaluarea datelor preliminare şi dispunerea de urgenţă a măsurilor pentru gestionarea situaţiilor din teren.

În această etapă a intervenţiei, de la nivelul fiecărui judeţ sunt mobilizaţi aproximativ 150 de pompieri şi câte 20-25 de mijloace tehnice, precizează MAI.

În Bucureşti au ajuns deja forţe din Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Argeş şi Giurgiu, iar echipaje ale ISU Bihor, ISU Mureş, ISU Galaţi şi ISU Mehedinţi continuă deplasarea spre Iaşi şi Bucureşti.

La nivelul Capitalei vor exista patru baze de operaţii unde se vor grupa forţele din teritoriu (Ciolpani, Poligonul de pregătire al pompierilor de la Căţelu, Romexpo, Şcoala de Aplicaţie a Jandarmeriei).

Exercițiul pentru verificarea capacității de reacție și de intervenție într-o situație de urgență derulat marți dimineața are legătură cu tragedia de la clubul Colectiv și cu măsurile luate după aceasta, dar și cu riscurile de cutremur despre care s-a discutat mult în spațiul public, a afirmat marți premierul Dacian Cioloș.

„E legat și de ce s-a întâmplat la Colectiv și, mai ales, de ce a urmat după Colectiv, de deciziile de modificări legislative și procedurale pe care le-am făcut trăgând învățămintele de la Colectiv. E legat și de riscurile de cutremur despre care s-a discutat mult în spațiul public. S-a decis (…) să se organizeze un astfel de exercițiu neanunțat. Sigur că cei de la ISU se așteptau probabil ca, la un moment dat, să se întâmple acest exercițiu, pentru că domnul ministru a spus că va vrea să vadă și cum se aplică în practică aceste noi decizii luate”, a declarat Cioloș, la Adevărul Live.

Potrivit prim-ministrului, prin acest exercițiu se dorește verificarea capacității de reacție a instituțiilor abilitate.

„Noi am decis deja, în urmă cu câteva săptămâni, ca, după ce am venit cu anumite modificări legislative, prin care am adaptat procedurile de lucru la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și la nivel de prevenție, dar și la nivel de intervenție în situații de urgență, mai ales în situații de catastrofe naturale sau de accidente de mare amploare, (…) să vedem nu doar dacă aceste elemente teoretice au fost asimilate la nivel administrativ, dar să vedem și cum sunt ele puse în practică și care este capacitatea de reacție a instituțiilor abilitate”, a explicat Cioloș.

Ministrul de Interne, Dragos Tudorache, a explicat marti intr-o conferinta de presa, ca vor fi implicate toate autoritatile responsabile in astfel de situatii: IGSU, spitalele, ambulanta, etc..

„Azi si maine vrem sa incercam sa impingem capacitatea de mobilizare a fortelor noastre la maxim pentru a vedea cat timp de ne ia sa intervenim”, a explicat Tudorache.

Se intervine cu forte din toata tara, iar concluziile exercitiului urmeaza sa fie comunicate dupa finalizarea actiunii, a mai spus ministrul.

Secretarul de stat in MAI, Raed Arafat a spus ca la 8.04 a fost alertat IGSU si toate Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, in toate unitatile de politie si jandarmerie a fost ridicat nivelul de alerta la rosu. Asta insemana ca tot personalul va fi adus fizic de acasa, a explicat Arafat.

Armata a fost anuntata pentru a fi pregatita. Aviatia este foarte importanta ca sa vina in sprijin. MapN ne va spune cu ce poate interveni. Au fost mobilizate echipe care evalueaza pagubele, a mai spus Arafat.

Comitetul municipal pentru situatii de urgenta se va intruni in jurul orei 9.00, iar Comitetul National pentru situatii de urgenta se reuneste la ora 11.00, a mai precizat Arafat conform Hotnews. 

În cadrul exerciţiului „Seism 2016”, efectivele ISU din judeţele care nu au fost afectate de seism vor pleca spre Bucureşti şi Iaşi, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru asigurarea intervenţiei în zonele afectate, în sprijinul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, au fost mobilizate şi efective ale Poliţiei, Jandarmeriei şi ale Inspectoratului General de Aviaţiei al MAI.

În acest moment, în cadrul exerciţiului, este în desfăşurare faza de evaluare a pagubelor.

De asemenea, a fost alertat Statul Major General al Ministerului Apărării Naţionale pentru oferirea de sprijin în caz de nevoie.

Exerciţiul „Seism 2016” se desfăşoară sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) şi are ca scop verificarea capacităţii de reacţie şi de intervenţie a structurilor pentru situaţii de urgenţă, timpul necesar mobilizării unor capabilităţi suplimentare, modul de implementare a procedurilor de coordonare adoptate în acest an, precum şi identificarea şi remedierea eventualelor deficienţe, arată reprezentanţii MAI.