Solstiţiul de vară aduce cu sine o serie de tradiţii şi superstiţii menite să aducă noroc celor ce respectă această zi.
În astronomie, solstițiile sunt cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.
În cele două momente ale anului, unghiul pe care razele soarelui îl fac cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Acest unghi variază în cursul anului întrucât axa în jurul căreia se roteşte Pământul nu este perpendiculară pe orbita lui.
Ziua Soarelui este una încărcată de o energie cu totul deosebită, o energie solară care poate influenţa în mod pozitiv starea de spirit. Această energie le conferă oamenilor pasiune, vitalitate, belșug, creativitate.
În trecut, exista credinţa că momentul solstiţiului este unul prielnic pentru a găsi și a folosi apa magică. Astfel că, în unele regiuni ale țării, oamenii făceau baie, în această noapte, adăugând în apă o mulţime de ierburi de leac, obicei despre care credeau că îi va feri de necazuri.
Citeşte şi SOLSTIŢIU DE VARĂ 2020. Cum influenţează acest fenomen astronomic personalitatea şi starea de spirit
De asemenea, exista credinţa că solstițiul de vară este un moment al purificării, fiind favorabil unor magii puternice, care pot aduce cu sine noroc în dragoste, prosperitate şi sănătate. Încă din antichitate, oamenii erau convinşi că practicile magice din timpul solstițiului de vară împlinesc dorințe aparent imposibile.
În România, solstiţiul de vară prilejuieşte celebrarea Sânzienelor în ziua de 24 iunie. Acestea sunt fapturi fantastice, frumoase dar nemiloase, care bântuie prin ogoare, lunci si câmpuri. În noaptea de Sânziene, noapte cu virtuţi magice, există un anume moment în care toate stihiile stau în cumpănă. Un moment de linişte în care se realizează un contact între lumea noastră şi „lumea cealaltă”, când se pot deschide „porţile cerului”.
Specific momentului solstiţiului de vară este şi un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos. Poate fi folosit orice obiect din aur – inel, cercel, pandantiv.
Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria trebuie pusă într-un recipient rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare). Aceste ierburi simbolizează elementul pământ.
În zorii zilei solstițiului de vară, bijuteria trebuie scoasă dintre ierburi și pusă într-un vas cu apă curată, apoi trecută prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii. Se crede că, astfel, bijuteria va fi purificată cu elementul focului.
Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lăsându-le să ardă și să își împrăștie aromele.
De la mijlocul zilei și până la apus, bijuteria se lasă într-un loc sigur de afară, în bătaia soarelui. Seara, se ia obiectul de aur în mână, se tine strâns, în timp ce se rosteşte cu voce tare, de tei ori, cea mai arzătoare dorinţă.
În China antică, solstițiul de vară este o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, la solstițiul de iarnă erau celebrate cerurile, forța masculină și principiul Yang.
Citeşte şi Horoscop SOLSTITIU de vara 2020. Influente majore pentru zodii!
Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. În noaptea solstițiului aveau loc festivaluri dedicate focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației. Aceste populaţii aveau credinţa că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Puterea magică a focurilor le ajuta pe fetele nemăritate să-şi afle ursiţii şi, totodată, alunga demonii și spiritele rele.
În Roma antică, în perioada solstiţiului de vară avea loc festivalul Vestalia, dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului având acces aici doar fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, oamenii ridicau şi împodobeau în locuinţe un arbore al miezului de vară, în jurul căruia dansau. Fetele și femeile respectau obiceiul îmbăierii într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.