Sorin Cîmpeanu nu s-a sfiit să afirme că programul de educație remedială a mers „foarte prost”.

„Foarte prost a mers programul de educație remedială. Mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic”, a declarat acesta potrivit edupedu.ro

Alte Articole

Povestea elevului care a dat lovitura la Evaluarea Națională! ...

Uniformă obligatorie din 5 septembrie 2022? Şcoala din România ...

Sorin Cîmpeanu cere salarii atractive pentru profesori şi recunoaştele ...

Sorin Cîmpeanu a venit şi cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, într-o primă fază doar pentru clasele I-VII și mai apoi pentru IX-XI, fără elevii din clasele terminale. Propunerea a fost înaintată companiei Brio, platformă care măsoară performanţa educațională.

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Citeste si O noua vacanţă pentru elevi. Părinţii votează perioada în care vor avea liber de la şcoală

Sorin Cîmpeanu nu mai vrea ca elevii să fie evaluaţi doar prin prisma notelor

Ministrul Educaţiei a precizat, de asemenea, că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10”.

Acesta e explicat de ce profesorii trebuie să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem aptitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin aptitudinile”.

„Dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de aptitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles.

Citeste si Distracţie fără limite în sala de clasă. Elevii au dansat pe bănci de faţă cu directoarea şcolii

Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste aptitudini, eu cred că nu pot fi. De asta este nevoie de evaluarea competențelor, de aceste rapoarte narative, descriptive”, a completat ministrul Educației.