STARE DE ALERTĂ în România, după 15 mai. Augustin Zegrean: „Toate restricţiile care vor fi menţinute trebuie stabilite printr-o lege”

Starea de urgență și starea de necesitate sunt prevăzute de Constituție ca măsuri care pot fi luate de președinte prin decret prezidențial, aprobate de Parlament.

Starea de alertă, care va fi instituită în România din 15 mai, nu este prevăzută ca măsură în Constituție, fiind reglementată prin ordonanță de urgență. În timpul stării de urgență se emit ordonanțe militare, iar în starea de alertă nu se emit astfel de ordonanțe militare. Cele emise până acum își încetează valabilitataea odată cu instituirea stării de alertă.

Dacă starea de urgență se instituie pentru 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, pentru starea de alertă nu este prevăzută o anumită perioadă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În timpul stării de alertă – care la nivel național se instituție de către Comitetul Naţional petru situații de urgență, iar la nivel județean și local de către comitetele județene și locale – pot fi emise ordine de ministru, care nu au însă aceeași forță juridică precum ordonanțele militare, a explicat Augustin Zegrean, pentru HotNews.ro.

Alte articole

Rareș Cojoc a dat-o uitării pe Andreea Popescu! Dansatorul a făcut pasul cel mare și le-a prezentat-o părinților pe noua iubită, chiar de ziua lui

Polonia face de rușine guvernul Bolojan! Au semnat contracte de apărare de 18,4 miliarde de euro din programul SAFE într-o singura zi!

„Starea de alertă este specifică pentru situații care durează puțin, gen inundații, cutremure. Nu poți ține oamenii în stare de alertă luni de zile sau un an, pentru că însăși termenul de alertă te pune într-o situație dificilă. După părerea mea, starea de alertă nu se prea apotivește cu acestă situație de pandemie”, a afirmat Zegrean.

Citeşte şi STARE DE ALERTĂ în România, după 15 mai. Scăpăm de amenzi, care e diferenţa faţă de starea de urgenţă

Comentând declarațiile președintelui privind măsurile de mișcare mai liberă care nu se aplică însă în localitățile în carantină, Zegrean a spus că astfel de restricții trebuie reglementate prin lege, pentru că, odată cu ridicarea stării de urgență, își încetează efectele și ordonanțele militare, implicit cele care vizau instituirea carantinei. „Pentru ca Suceava, de exemplu, să rămână în carantină este nevoie de act normativ adoptat de Parlament. Starea de carantină implică imposibilitatea de părăsire a localității, ori drepturile fundamentale nu pot fi limitate decât prin lege”.

El a insistat că restricționarea deplasărilor dintr-o localitate în cealaltă pentru populație și limitarea unor altor drepturi fundamentale pot fi făcute doar în baza unor acte normative adoptate de Parlament.

„Președintele a spus că vor fi restricționate ieșirile, deplasările din localitate, dar a evitat să spună cum va fi posibil, prin ce acte normative se vor institui astfel de restricții. Orice măsură se va lua în perioada stării de urgență trebuie aprobată de Parlament, pentru că nu poți reduce altfel drepturile. (…) Mersul firesc ar fi să se meargă în Parlament pentru aprobarea unui program conceput de Comitetul Național pentru situații de urgență, dacă acesta implică și restrângerea unor drepturi fundamentale, pentru că altfel nu există nicio bază”, a mai declarat fostul șef al Curții Constituționale.

Pot fi date în continuare amenzi populației în perioada stării de alertă?

În perioada stării de alertă sunt în continuare posibile amenzi pentru populație, pentru că acestea au fost prevăzute prin ordonanță de urgență, ci nu prin ordonanță militară, însă se pune problema ce se va întâmpla cu aceste ordonanțe de urgență la Curtea Constituțională. Actele normative pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă au fost atacate de Avocatul Poporului, care a contestat, printre altele, valoarea ridicată a amenzilor. CCR ar urma să judece aceste sesizări miercuri.

„Nu vreau să mă pronunț asupra a ceea ce va decide Curtea Constituțională, dar pot spune că amenzile sunt mult prea mari pentru posibilitățile de plată ale românilor. Nu poți stabili amenzi atât de mari, mai mari decât au unii salariul. Cei mai mulți au înțeles să respecte și recomandările, și ordonanțele militare, pentru că frica de moarte nu ți-o ia și nu ți-o dă nimeni, asta o ai. Dar sunt unii care pur și simplu nu mai pot sta în case, pentru că trebuie să meargă să muncească ca să aibă din ce trăi. Cu acești oameni ce faci?”, a adăugat fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.

Starea de urgență va înceta în 14 mai și va fi înlocuită cu starea de alertă, începând cu 15 mai, când se vor redeschide saloanele de coafură, frizeriile, cabinetele stomatologice sau muzeele, urmând ca eventuale noi măsuri de relaxare să fie dispuse după două săptămâni, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus, a anunțat luni președintele Klaus Iohannis.

Citeşte şi Frizeriile şi cabinetele stomatologice se vor redeschide pe 15 mai. Anunţul făcut de Klaus Iohannis