Stare de urgenţă climatică: „Terra este deja prea fierbinte. Suntem în pericol acum, nu doar în viitor”

Stare de urgenţă climatică. Într-un discurs în Parlament, premierul Bob Loughman a recunoscut că regiunea Pacificului este deja afectată de fenomenul de creştere a nivelului mării şi de evenimente meteorologice severe.

Stare de urgenţă climatică

Acest arhipelag cu 300.000 de locuitori a fost lovit de două cicloane puternice şi de o secetă devastatoare în ultimii zece ani. „Terra este deja prea fierbinte şi prea nesigură. Suntem în pericol acum, nu doar în viitor„, a spus Loughman.

Citeşte şi: Un asteroid imens se apropie de Pământ. Cât de periculos este pentru planeta noastră

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Parlamentul a susţinut în unanimitate moţiunea, care urmează declaraţiilor similare de urgenţă climatică a altor zece ţări, între care Marea Britanie, Canada şi insulele Fiji.

Alte articole

Meseria pe care o cunosc mulți români, plătită cu peste 3.000 de euro pe lună în Olanda

Accident cumplit în Ștefan cel Mare, după ce o ambulanță a intrat în plin într-un autoturism

„Responsabilitatea Vanuatu este să se asigure că ţările responsabile îşi corelează acţiunile cu amploarea şi urgenţa crizei. Folosirea termenului ‘urgenţă’ este o modalitate de a semnala nevoia de a depăşi măsurile obişnuite„, a spus şeful guvernului.

Aceasta declaraţie intervine în condiţiile în care Vanuatu conduce o campanie diplomatică pentru a obţine un aviz juridic din partea Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, cu privire la consecinţele încălzirii globale.

Micul stat din Pacific speră, deşi un aviz juridic al CIJ nu are caracter obligatoriu, că va contribui la apariţia unei legislaţii internaţionale pentru generaţiile viitoare cu privire la consecinţele materiale şi umane ale încălzirii globale.

Aceasta iniţiativă urmează să fie discutată la următoarea Adunare Generală a ONU din septembrie.

Premierul Bob Loughman a anunţat, de asemenea, un plan în valoare de 1,2 miliarde de dolari destinat limitării consecinţelor încălzirii globale, precizând că cea mai mare parte a finanţării ar trebui să provină de la ţările donatoare.