Studiu: Topul emoţiilor negative cu care s-au confruntat copiii în carantină

Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%) după închiderea şcolilor în martie este una dintre concluziile unui sondaj al organizaţiei Salvaţi Copii. Peste 50% dintre cei chestionaţi spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet şi, ca atare, expunere la conţinut agresiv şi la fake news.

Datele au fost extrase din studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, lansat de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în urma consultării a 5.000 de copii din România, din ciclul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, prin intermediul unui sondaj online.

Citeşte şi Monica Anisie: „Luăm în calcul reluarea cursurilor în stil clasic” Care sunt celelalte scenarii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Închiderea şcolilor a dus la situaţii neplăcute, la care au fost expuşi cu precădere copiii vulnerabili: lipsa gadgeturilor de pe care să poată participa la învăţământul online a fost una dintre problemele majore cu care s-au confruntat copiii în perioada carantinei. Concret, 47% dintre copii au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% dintre copii au avut materii şcolare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.

Alte articole

Sanda Ţăranu a murit la vârsta de 87 de ani! A fost una dintre figurile legendare ale televiziunii publice

Ce se împarte de pomană de Moșii de Vară. De ce arpacașul pentru colivă se spală în nouă ape

57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi de timpul petrecut pe reţelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 şi 4 ore online pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore.

54,7% dintre copii recunosc că cel mai mare risc la care au fost expuşi în această perioadă a fost dependenţa de internet. Informaţiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online.