Studiu: Topul emoţiilor negative cu care s-au confruntat copiii în carantină

Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%) după închiderea şcolilor în martie este una dintre concluziile unui sondaj al organizaţiei Salvaţi Copii. Peste 50% dintre cei chestionaţi spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet şi, ca atare, expunere la conţinut agresiv şi la fake news.

Datele au fost extrase din studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, lansat de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în urma consultării a 5.000 de copii din România, din ciclul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, prin intermediul unui sondaj online.

Citeşte şi Monica Anisie: „Luăm în calcul reluarea cursurilor în stil clasic” Care sunt celelalte scenarii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Închiderea şcolilor a dus la situaţii neplăcute, la care au fost expuşi cu precădere copiii vulnerabili: lipsa gadgeturilor de pe care să poată participa la învăţământul online a fost una dintre problemele majore cu care s-au confruntat copiii în perioada carantinei. Concret, 47% dintre copii au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% dintre copii au avut materii şcolare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.

Alte articole

Anunţ alarmant de la BNR. Situaţia este fără ieşire, ce se întâmplă cu banii românilor

Nicușor Dan, mesaj după participarea la BSDA 2026: „Avem responsabilitatea să mărim alocările în zona de apărare”

57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi de timpul petrecut pe reţelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 şi 4 ore online pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore.

54,7% dintre copii recunosc că cel mai mare risc la care au fost expuşi în această perioadă a fost dependenţa de internet. Informaţiile false se situează pe locul următor, urmate de bullying-ul online.