Cu toate acestea, datele oficiale arată că impactul financiar al acestor intervenții este, în realitate, marginal. Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, unele dintre cele mai controversate măsuri anunțate vor aduce economii minore, contrar așteptărilor create în spațiul public.
Una dintre cele mai mediatizate intervenții vizează tăierea sporurilor. Guvernul a decis reducerea majorării de 50% aplicate salariilor angajaților care gestionează proiecte cu finanțare europeană și a limitat condițiile de acordare a acestui spor. În plus, sporul de condiții vătămătoare a fost plafonat la 300 de lei brut. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal, citat de Spotmedia, estimează că aceste măsuri vor reduce cheltuielile publice în 2025 cu doar 0,04% din PIB, un procent considerat infim în raport cu dimensiunea deficitului bugetar.
În ceea ce privește indemnizația de hrană, aceasta va mai fi acordată doar bugetarilor cu salarii nete sub 6.000 de lei, față de pragul anterior de 8.000 de lei. Și aici, însă, impactul bugetar este caracterizat drept „neglijabil” de experții Consiliului Fiscal.
Educația este un alt sector vizat de „reforma” guvernamentală. Proiectul prevede creșterea normei didactice, reducerea burselor pentru elevi și reorganizarea unor unități școlare. Dar economiile estimate pentru 2025 sunt de doar 0,02% din PIB.
Modificările propuse în privința concediilor medicale includ un nou sistem de calcul diferențiat: 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru cele între 8 și 14 zile și 75% pentru cele mai lungi de 15 zile. De asemenea, se limitează categoriile de persoane scutite de plata contribuției de asigurări de sănătate (CASS). În total, aceste măsuri ar putea aduce o reducere de 0,04% din PIB în 2025.
Concluziile raportului Consiliului Fiscal sunt clare: măsurile anunțate nu generează economii semnificative și sunt, în esență, gesturi de imagine. În timp ce autoritățile vorbesc despre o guvernare „curajoasă”, realitatea din teren arată că reducerile vizează doar segmente vulnerabile ale aparatului bugetar, fără a afecta în mod real marile privilegii sau relațiile de clientelism politic.
Profesorii, funcționarii de rând și alți angajați din sectorul public sunt printre cei mai afectați de aceste ajustări, care, deși aparent minore, au un impact direct asupra veniturilor și calității vieții acestora. De cealaltă parte, marile cheltuieli publice rămân, pentru moment, neatacate.