Summit G20 în Mexic: Liderii financiari discută despre criza din zona euro şi resursele FMI

Oficialii americani, chinezi şi japonezi vor cere probabil încă odată liderilor zonei euro să angajeze mai multe resurse proprii în soluţionarea crizei datoriilor de stat înainte de a cere ajutor din afară, transmite Bloomberg.

Pe de altă parte, oficialii europeni vor face presiuni pentru a determina celelalte state G20 să suplimenteze contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a ajuta la rezolvarea crizei.

Administraţia Obama îşi va păstra probabil poziţia recentă, solicitând zonei euro să-şi consolideze mecanismele de siguranţă pentru a împiedica deraierea datoriilor ţărilor din sudul regiunii, precum Italia şi Portugalia, către o direcţie nesustenabilă.

Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 – cele mai mari economii ale lumii – se întâlnesc în Mexic la patru zile după ce Uniunea Europeană a aprobat al doilea pachet de finanţare externă a Greciei, de 130 miliarde euro, în timp ce FMI avertizează că incertitudinile privind sustenabilitatea datoriilor de stat ar putea provoca o nouă rundă de recesiune mondială.

Alte articole

Ilie Bolojan, avertisment pentru toţi românii după zvonurile privind un nou acord cu FMI. Singura situaţie prin care se pot evita creşteri de taxe şi impozite

Marcel Ciolacu, anunţuri pentru toţi românii după întâlnirea cu FMI. Urmează reduceri de cheltuieli şi disponibilizăti din aparatul bugetar

În timp ce China, Japonia, Brazilia şi Mexic – statul care deţine preşedinţia rotativă a G20 – au sugerat că sunt dispuse să ajute zona euro, SUA încă nu dă semne că ar vrea să contribuie.

„Europa va fi, implicit, principala temă politică de conversaţie, prin prisma a ce va fi nevoie pentru a creşte contribuţiile la FMI. Europenii şi-au dat seama cu claritate că trebuie să acţioneze primii”, comentează Jacob Kirkegaard, cercetător la Peterson Institute for International Economics din Washington, într-un interviu pentru Bloomberg.

În contextul scăderii cererii din partea celor 500 de milioane de consumatori din UE, marii exportatori asiatici China şi Japonia au dat semnale că sunt pregătite să participe la rezolvarea crizei din zona euro.

Ministrul japonez al Finanţelor, Jun Azumi, a declarat luni la Beijing că singura condiţie este ca UE să creeze un mecanism de protecţie mai solid.

Ziarul nipon Asahi a scris joi că Japonia ia în calcul suplimentarea contribuţiei la FMI cu 50 miliarde de dolari pentru a sprijini statele cu probleme din zona euro.

Subsecretarul Trezoreriei SUA pentru afaceri internaţionale, Lael Brainard, a declarat recent în Congres că administraţia nu doreşte suplimentarea fondurilor disponibile FMI.

Secretarul pentru relaţii cu presa al Casei Albe, Jay Carney, a declarat marţi la Washington că SUA vrea „măsuri suplimentare” din partea Europei pentru consolidarea mecanismelor de siguranţă.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, fost ministru de finanţe al Franţei în perioada de început a crizei datoriilor de stat, vrea suplimentarea resurselor Fondului cu 500 miliarde de dolari.

Cele 17 state din zona euro au promis că vor acorda contribuţii suplimentare de aproximativ 200 miliarde euro.

Liderii europeni se vor reuni la începutul lunii martie la Bruxelles pentru a discuta despre condiţiile de funcţionare ale noului Mecanism European de Stabilitate, fondul permanent de 500 miliarde euro care ar trebui inaugurat în iulie, cu un an mai devreme decât se planificase iniţial. Mecanismul are rolul de a ajuta statele membre UE care au probleme cu plata datoriilor de stat.

Deşi unii oficiali europeni şi Banca Centrală Europeană par să încline către combinarea Mecanismului cu actualul Fond European de Stabilitate Financiară pentru a crea o „plasă de siguranţă” de 750 miliarde euro pentru zona euro, Germania, principalul finanţator al programelor de finanţare externă şi cea mai influentă voce din UE, nu a dar încă niciun semnal în acest sens şi continuă să ceară implicarea mai hotărâtă a FMI în rezolvarea crizei.

Chiar şi după aprobarea celui de-al doilea pachet de finanţare externă pentru Grecia, însoţit de o schemă de conversie de obligaţiuni menită să reducă semnificativ datoria ţării, pieţele consideră că Grecia are şanse 94% să intre în default (incapacitate de plată), potrivit cotaţiilor credit-default swap comunicate miercuri de CMA. Tot miercuri, Fitch a coborât ratingul de credit al Greciei cu două trepte, de la C la CCC, avertizând că intrarea în default este „foarte probabilă în viitorul apropiat”.

Pe lângă criza din zona euro, oficialii finanţişti din statele G20 vor discuta probabil despre succesorul lui Robert Zoellick la preşedinţia Băncii Mondiale. Zoellick a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să se retragă în iunie, odată ce mandatul său de cinci ani va ajunge la final.

Banca Mondială vrea să selecteze un succesor înainte de reuniunile de primăvară care vor începe pe 20 aprilie la Washington şi acceptă nominalizări până pe 23 martie.

Poziţia este ocupată în mod tradiţional de un american, în conformitate cu o înţelegere neoficială care prevede de asemenea că şefia FMI ar trebui să fie ocupată de un european.

Washingtonul a anunţat că îşi va prezenta candidatul în următoarele săptămâni, în timp ce oficiali din Brazilia şi China fac presiuni pentru derularea unei proceduri de selecţie care să dea şanse unor candidaţi non-americani.