Pentru a facilita recuperarea și pentru a nu îngreuna situaţia țărilor deja puternic îndatorate – Italia, Spania, Grecia – este planificat să fie plătite 500 de miliarde sub formă de subvenții nerambursabile, după cum dorește cuplul Macron-Merkel. Ţările nordice, însă, Olanda, Suedia și Danemarca, se opun, iar acestora li se adaugă şi Austria.

Duminică, în cea de-a treia zi de negocieri, au avut loc discuţii aprinse între preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, şi prim-ministrul Olandei, Mark Rutte. Totul a pornit de la faptul că Sebastian Kurz, care a primit un telefon, a decis să preia apelul şi să părăsească sala de negocieri, comportament care l-a deranjat pe Macron.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Alertă sanitară! Milioane de sticle îmbuteliate cu apă, contaminate ...

Klaus Iohannis, cotat cu şanse mari pentru a-i lua locul preşedintei ...

„Vedeţi? Nu îi pasă. Nu îi ascultă pe alţii. Are o atitudine greşită”, a replicat preşedintele francez.

Kurz reprezintă una dintre cele patru ţări care s-au opus propunerilor venite până acum, solicitând reducerea bugetului total şi a granturilor date ţărilor pentru a le ajuta să îşi relanseze economia. 

Discuţiile s-au încheiat cu un compromis care ar însemna 375 de miliarde de euro, granturi de redresare, şi 375 de miliarde de euro, împrumuturi.

Franţa şi Germania şi Comisia Europeană propuseseră granturi în valoare de 500 de miliarde de euro, dar Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia s-au opus acestei sume.

Citeşte şi Klaus Iohannis, la negocierile de la Consiliul European privind planul de relansare. „E ziua decisivă. Problemele sunt complicate”

Liderii europeni au discutat şi despre felul în care vor fi alocaţi banii şi despre posibilitatea unei prevederi care să permită Consiliului European să blocheze fondurile UE către orice ţară care nu va respecta statul de drept.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a implorat pe liderii europeni să ajungă la un acord astfel încât să trimită un mesaj pozitiv cetăţenilor europeni.

„Întrebarea este următoarea: Sunt cei 27 de lideri responsabili faţă de popoarele din Europa capabili să construiască unitate şi încredere europene sau, printr-o lacrimă, vom prezenta o faţă a unei Europe slabe, subminată de neîncredere? De-a lungul negocierilor, i-am ascultat pe toţi, am arătat respect deosebit. Dorinţa mea este să ajungem la un acord şi ca ziarele europene să titreze mâine că UE a reuşit o misiune imposibilă. Asta am pe suflet”, a spus Michel.

O dispută aprinsă a izbucnit de la dimensiunea fondului de redresare şi a celui pentru granturi şi împrumuturi, finanţat din creanţele comune, propus de Franţa şi Germania în luna mai. Macron şi-a arătat nemulţumirea faţă de opoziţia celor patru ţări. El i-a asemuit pe premierul Olandei şi pe ceilalţi trei lideri cu Marea Britanie.

„Luaţi locul Marii Britanii la masă! Poate mă credeţi nebun cu granturile mele, OK, dar chiar şi Angela este cu mine”, a răbufnit Macron.

La rândul său, prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a reuşit să-i exaspereze pe oficialii olandezi, insostând pe tema mecanismului de administrare care să determine felul în care banii vor fi distribuiţi.

Potrivit unor oficiali UE, Charles Michel le-ar fi spus liderilor, luni dimineaţă, că va veni cu o nouă propunere: 390 de miliarde de euro în granturi.