Hotărârea privind erata a fost luată în condiţiile în care 6 dintre cei 9 judecători cunoşteau conţinutul acesteia şi au fost de acord cu ea.

După decizia privind erata, judecătorii au analizează în ce condiţii un referendum poate fi invalidat. Potrivit legii CCR, validarea unui plebiscit se face cu 6 voturi pentru. Acum însă magistraţii Curţii analizează dacă invalidarea necesită tot o majoritate de 6 voturi din 9 sau este suficientă o majoritate simplă, cea de 5 la 4.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Eduard Hellvig: Amatorii politici să-și vadă de drum

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

„Legea nu prevede o majoritate în cazul invalidării, se precizează două treimi doar în cazul validării. Or, şi în Germania validarea referendumului se face cu două treimi, însă invalidarea se decide cu majoritate simplă, adică 5 la 4 judecători, cum e aici”, au explicat sursele din CCR, citate de către agenţia Mediafax.

CITEŞTE ŞI CCR va decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului

Potrivit unor surse citate de România TV, magistraţii Curţii Constituţionale au toate datele care le-ar putea permite să se pronunţe asupra îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiilor de validare a referendumului. În schimb, Parchetul General a negat faptul că documentele pe care le au în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu drept de vot ar fi ajuns la CCR.

Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede, la articolul 47, alineatul 1, că „Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.”

„Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună”, stabileşte legea.

„La data de 09.08.2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Curţii Constituţionale adresa prin care ne-am exprimat disponibilitatea de a-i pune la dispoziţie listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012, astfel cum au fost ridicate, conform procedurilor derulate în cadrul dosarului cu acest obiect, aflat pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică. Până în prezent nu au fost  formulate solicitări de către Curtea Constituţională”, se precizează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.

Membrii Curţii Constituţionale au fost convocaţi în şedinţă de către preşedintele Augustin Zegrean pentru marţi, de la ora 10.00, pentru a soluţiona disputa legată de erata pe care CCR a trimis-o Monitorului Oficial în legătură cu validarea rezultatelor referendumului.

Procurorii au ridicat, luni, mai multe documente de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de la Biroul Electoral Central, de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi de la Curtea Constituţională. Cu ajutorul documentelor ridicate, procurorii vor să vadă care este numărul exact al persoanelor care aveau drept de vot la referendumul din 29 iulie.

Premierul Victor Ponta a trimis luni seara o scrisoare către CCR în care subliniază contradicţia dintre cele două adrese trimise către Guvern, la interval de câteva zile. Şeful Executivului susţine că, „la această dată”,  instituţiile cu atribuţii în domeniu aduc la îndeplinire sarcinile prevăzute în Memorandumul adoptat în sedinţa de Guvern din 7 august, astfel încât, „la 31 august, Guvernul să comunice CCR numărul solicitat al persoanelor ce trebuiau înscrise în listele electorale permanente la data de 29 iulie”.

Victor Ponta i-a scris preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, că, prin adresa nr.5305 trimisă la data de 3 august 2012, Curtea a solicitat Guvernului „să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul  persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

Ulterior, precizează Ponta, CCR a revenit cu adresa nr.5306, din 6 august 2012, motivată de „interpretările diferite apărute în mass-media”, în care se susţine că  „prin adresa nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constitţtionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispozitiilor art.17  alin. (2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului,  liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 „.

„Simpla lecturare a celor două adrese relevă faptul că cele două texte conţin solicitări diferite”, îi scrie Ponta lui Zegrean.

Ponta precizează că, în urma primei adrese, Executivul „trebuie să dispună măsuri pentru actualizarea listelor electorale permanente” şi să transmită CCR „numărul persoanelor ce trebuiau înscrise în acestea la data de 29 iulie 2012, pentru a se putea stabili de către CCR dacă „referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui  României din 29 iulie 2012 este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.17 alin. (2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului” .

„În cea de-a doua adresă, nr.5306, textul prin care susţineţi că aduceţi clarificări se referă la liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. Ori, listele în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012, în conformitate cu dispoziţiile legale, sunt depuse centralizat la Biroul Electoral Central, care ulterior le transmite Autorităţii Electorale Permanente, în vederea depistării eventualelor voturi multiple”, mai scrie Ponta.

„În acest caz, precizarea din adresa nr.5306 este menită să creeze o confuzie  din cauza faptului că obiectul solicitării dumneavoastră, adica listele electorale permanente, nu se află în posesia Guvernului sau a unei instituţii din subordinea sa”, adaugă Ponta.

Ponta precizează că Executivul a aprobat, la data de 7 august 2012, un Memorandum privind măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 20 12 şi transmiterea către Curtea Constituţională a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

„La această dată, instituţiile cu atribuţii în domeniu aduc la îndeplinire (…) sarcinile prevăzute în memorandum, astfel încât, la data 31 august 2012, Guvenul să vă comunice numărul solicitat de dumneavoastră al persoanelor ce trebuiau înscrise în listele electorale permanente la data de 29 iulie 2012”, conchide Ponta.

În 6 august, Curtea a transmis o erată, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a precizat că a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Concret, CCR a invocat textele legale, potrivit cărora listele electorale permanente cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru înseamnă că sunt cuprinşi în listele electorale permanente toţi cetăţenii români cu drept de vot, indiferent unde îşi au domiciliul în ţară sau în străinătate.

Erata solicitată de conducerea CC a generat ample discuţii, inclusiv în interiorul Curţii, trei judecători declarându-se deranjaţi de faptul că nu au fost consultaţi.

Judecătorul Curţii Constituţionale Acsinte Gaspar a declarat, în 9 august, pentru „Gândul”, că nu a fost consultat cu privire la erata publicată în Monitorul Oficial în 7 august şi că a cerut convocarea plenului Curţii „pentru a clarifia unele lucruri”.

În 7 august, judecătorul CCR Ion Predescu declara, pentru „Gândul”, că erata ar fi trebuit aprobată în prezenţa tuturor celor nouă judecători constituţionali, pentru că altfel nu este legală.

Miercuri, 8 august, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat, la România TV că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea plenului.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

„Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul. Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată. Tudorel Toader a precizat că nu a fost „întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. „Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern. O persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern, au precizat sursele citate.