Tinerii se înrolează masiv în armată: „Cred că este foarte important să ne protejăm ţara”. Ce se întâmplă cu serviciul miltar obligatoriu în Europa

La mai bine de 20 de ani după ce Franța a renunțat la serviciul militar obligatoriu, mii de francezi se înscriu acum în armată, mai exact în forțele de rezervă, sperând să aibă șansa de a-și servi țara, fie și numai cu jumătate de normă, scrie DW.

„Cred că este foarte important să ne protejăm țara, mai ales în contextul foarte complicat prin care trecem”, a spus o studentă în anul doi la drept despre un curs de inițiere de două săptămâni în armată.

Franța a suspendat serviciul militar obligatoriu în 1997, iar din 2001, serviciul a fost înlocuit cu o perioadă de Serviciul Național (Service national) obligatoriu pentru tinerii francezi, cu o durată de 6 luni, incluzând o componentă civilă și o componentă militară, dar la 1 ianuarie 2024, «Serviciul Național universal» (SNU), care să înlocuiască serviciul național, a fost suspendat

Studenta de la Universitatea Sorbona a participat în timpul vacanței de vară la un curs de instruire oferit de un regiment din zona Parisului,

Alte articole

Ministrul Apărării spune că fondurile pentru salariile militarilor și înzestrarea armatei nu sunt vizate de austeritate. ”Sunt agreate cu aliații NATO”

În plină austeritate, ministrul Apărării anunță că Armata Română cumpără nave noi, elicoptere și sisteme de rachete

Cred că armata este cea mai bună modalitate de a învăța cum să lucrăm împreună”, a adăugat ea.

Armata obligatorie, dar plătită cu 2.300 de euro pe lună, miercuri se votează proiectul în Parlament

Numărul rezerviștilor operaționali a crescut vertiginos în ultimul deceniu, de la 28.000 în 2014, la peste 46.000 în prezent. Armata a absorbit mai mult de jumătate dintre ei, restul împărțindu-se aproximativ egal între marină și forțele aeriene.

Până în 2035, guvernul francez își propune să dubleze aceste cifre – până la 105.000 de rezerviști, adică aproximativ unul la doi militari activi – și să ofere noi de voluntariat pentru tinerii francezi. Acest obiectiv se aliniază planurilor președintelui Emmanuel Macron de a crește substanțial investițiile în armată, până la 64 de miliarde de euro în 2027, dublu față de nivelul din 2017, când a preluat mandatul.

În spatele acestor eforturi, și reflectând eforturi europene similare, se află îngrijorarea crescândă privind scăderea economiei și îndoielile privind disponibilitatea SUA de a veni în apărarea Europei.

„Niciodată… libertatea noastră nu a fost atât de amenințată”, a declarat Macron într-un discurs televizat din iulie. „Trebuie să ne accelerăm eforturile pentru rezervele noastre. Trebuie să oferim tinerilor un nou cadru în care să slujească.”

Viceamiralul francez în retragere Patrick Chevallereau a calificat inițiativa lui Macron „o mișcare bună”, avertizând simultan că bugetul guvernului trebuie să reușească totuși să treacă în  parlamentul francez.

„Nu numai că avem nevoie de mai mulți oameni”, a adăugat Chevallereau, în prezent analist la Royal United Services Institute (Londra), „dar avem nevoie și de mai mulți oameni specializați în anumite domenii cheie”, inclusiv dronele și tehnologia informației.

Antrenament riguros la Versailles
Sarcina de a antrena noii rezerviști revine unor unor unități precum Regimentul 24 Infanterie din Versailles.

„Unii dintre ei vor să descopere lumea armatei și să-și dea seama dacă nu ar dori mai degrabă să se alăture cu normă întreagă”, a spus locotenentul Amelie, care a condus ultima sesiune de antrenament. „Alții vin datorită provocării de a se adapta la o altă lume sau pentru că este prea târziu să se alăture armatei active.”

Ca majoritatea membrilor Regimentului 24 Infanterie, Amelie este ea însăși rezervistă; lucrând ca ofițer vamal în viața civilă. Și-a petrecut vara supervizând un curs intensiv de două săptămâni despre viața în armată.

Cu vârste cuprinse între 17 și 57 de ani, cei 51 de recruți ai săi petrec zile-maraton antrenându-se, trezindu-se la 6 dimineața și adesea mergând la culcare la miezul nopții.

„Învață să folosească și să poarte armele în siguranță, să mărșăluiască împreună, cum să folosească o busolă și echipamentul de comunicații”, a explicat Amelie, enumerând o parte dintre cerințele acestei tabere de instrucție preliminară „Lucrăm la toate tehnicile de luptă pe care le folosește regimentul.”

Într-o dimineață recentă, grupul a mărșăluit și a cântat în cadență, a exersat manipularea puștilor și, mai târziu, a participat la un antrenament cu foc real într-o clădire asemănătoare unui buncăr.

„Pregătirea este foarte riguroasă”, a spus Constance, studenta la drept, care a adăugat că are cunoștință și de alți studenți ai Universității Sorbona care au luat parte la aceste antrenamente. „Nu avem aceeași vârstă, aceleași locuri de muncă, aceleași studii, dar învățăm cum să lucrăm împreună.”

La fel ca Constance, inginerul Gabriel, în vârstă de 23 de ani, a aplicat pentru înrolarea în forțele de rezervă pe fondul îngrijorării privind viitorul țării sale. „Ca soldat, nu voi comenta componenta politică sau ideologică”, a spus el, care a urmat exemplul altor rezerviști care nu au dorit să discute deschis despre amenințarea Rusiei. „Dar războiul este la granița Europei și este un semnal pentru noi să ne mobilizăm.”

Un alt semnal de alarmă pentru tânărul inginer a fost atacul terorist de la Bataclan din 2015.

„S-a produs un declic în mintea mea”, a spus Gabriel. „Mi-am dat seama că perioada liniștită pe care o cunoscusem și în care crescusem dispăruse. Și m-am gândit: «Voi face un pas înainte și îmi voi face partea».”

Eforturi de consolidare a efectivelor militare se desfășoară și în alte părți ale Europei, în contextul în care regiunea se grăbește să răspundă preocupărilor tot mai mari legate de securitate. Un raport realizat la începutul acestui an de grupurile de experți Bruegel și Institutul Kiel din Germania a estimat că Europa ar putea avea nevoie de încă 300.000 de soldați pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească, fără sprijinul SUA.

Mai multe țări europene își intensifică eforturile pentru consolidarea armatei
Unele țări au făcut deja un pas înainte. În ultimul deceniu, Lituania, Suedia și Letonia au reintrodus serviciul militar obligatoriu. Polonia a anunțat planuri de a oferi instruire militară pentru 100.000 de civili anual. Germania desfășoară, de asemenea, o campanie de recrutare și – având în vedere răspunsul inițial dezamăgitor – ministrul Apărării a avertizat că recrutarea obligatorie ar putea fi reintrodusă dacă numărul voluntari continuă să fie scăzut.

În Franța, dimpotrivă sondajele sugerează un sprijin puternic pentru dezvoltarea armatei. Un sondaj IPSOS-CESI realizat la începutul acestui an a arătat că 86% dintre francezi susțin serviciul militar și mai mult de jumătate aprobă serviciul obligatoriu. Un alt sondaj a constatat că jumătate dintre respondenții francezi tineri ar fi dispuși să se înroleze în armată, în caz de război.

„Cred că oamenii înțeleg că ar putea fi nevoiți să protejeze ceea ce prețuiesc”, a declarat analistul în domeniul apărării Chevallereau. „Creșterea rezervei militare poate fi o modalitate de a consolida legătura dintre tânăra generație și armată.”

Fondat în secolul al XVII-lea, Regimentul 24 din Versailles a declarat că primește un val de aplicații pentru sesiunile sale de antrenament. Din 100 de candidați, doar 40 sunt selectați. Cei care absolvă pot petrece până la 60 sau mai multe zile pe an servind în forțele de rezervă. Salariul unui rezervist este modest – variind între 40 și 200 de euro net pe zi, în funcție de grad.

Nu toți voluntarii reușesc însă să treacă de antrenamentul de bază. Dintre cei 61 de participanți selectați inițial pentru ultima sesiune a Regimentului 24, 10 au abandonat. „Unii au abandonat la începutul misiunii, pentru că nu aveau timp”, a spus instructoarea Amelie. „Alții și-au dat seama că nu era pentru ei, odată ce au avut armele în mână.”

După absolvire, grupul ei va petrece mai multe luni participând la instruire suplimentară. Odată ce vor fi considerați pregătiți, mulți dintre ei se vor alătura probabil patrulelor la nivel național în cadrul Operațiunii Sentinelle, o operațiune de securitate lansată după atacurile teroriste din Franța din 2015. Cei cu calificări speciale ar putea fi detașați în străinătate.

Un alt stagiar, Bertrand, tată a doi copii, s-a înrolat în armata de rezervă pe o perioadă de cinci ani după ce și-a finalizat instrucția de bază.

„Am avut parte de atacuri teribile și în Franța”, a spus el. „Am crezut că este de datoria mea ca tată să-mi apăr țara.”

Ca angajat municipal într-un oraș din afara Parisului, Bertrand spune că își servește deja națiunea în calitate de civil. „Acum o voi servi și în calitate de combatant”, subliniază el.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Serviciul militar voluntar de 4 luni în România, proiectul este urgentat

Potrivit România TV, mai multe mesaje ale celor de la USR în care Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, spune că a urgentat demersurile pentru avizarea legii Apărării Naționale și a legii pregătirii populației pentru Apărare, astfel încât acestea să fie transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Una dintre aceste modificări presupune posibilitatea ca persoanele care doresc să poată participa la sesiuni de pregătire de 4 luni după care să devină rezerviști în Armata Română.

Atenție, se vorbește despre un lucru voluntar, nu despre o obligativitate.

Un proiect de lege care vizează pregătirea populației pentru apărare a fost propus recent în Parlament. Potrivit acestuia, tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani vor putea să urmeze o pregătire militară voluntară de patru luni, timp în care vor primi o remunerație echivalentă cu trei salarii medii, spune ministrul Apărării.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: „Legea pregătirii populației pentru apărare instituie termenul de militar voluntar. Tnerii între 18 și 35 de ani vor putea să vină să facă Armata, să facă pregătire militară timp de patru luni de zile, în care sunt plătiți.

MApN, anunț de ultimă oră despre mobilizarea rezerviștilor din București și Ilfov. Urmează să fie chemați la unitățile militare în octombrie

Primesc niște bani, trei salarii medii la final, deci primesc o soldă minimă în cele patru luni, iar la final, primesc trei salarii medii și apoi sunt pregătiți. Știu ce au de făcut în caz de Doamne ferește.

Va fi o rezervă operațională care va fi apoi menținută de-a lungul anilor și pregătită din timp. Trebuie să faci asta, România va fi mai mai bine pregătită peste cinci-10 ani, odată ce această lege va trece de Parlament și vom institui acest sistem de militar voluntar în termen.”

Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat aproape două decenii în România, iar acum Armata propune o formă de serviciu pe bază de voluntariat pentru a scădea vârsta medie a rezerviștilor. După ce va fi adoptat proiectul de lege, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani vor putea face un program de pregătire de 4 luni, timp în care vor fi plătiți iar la final vor primi și o indemnizație. Inițiativa ar putea fi adoptată de Parlament în toamnă.

Ministerul Apărării vrea să atragă cât mai mulți tineri pentru a participa la serviciul militar voluntar. Proiectul prin care va fi modificată legea privind pregătirea populației pentru apărare prevede un program de instruire de patru luni.

Serviciu militar obligatoriu în Franța: 7 din 10 îl aprobă. Cifra de doritori de armată obligatorie este de 56% în Marea Britanie şi de 47% în Polonia.

Şase din zece francezi (61%) sunt „în favoarea restabilirii unei forme de serviciu militar obligatoriu”, proporţia fiind foarte mare la dreapta, potrivit unui sondaj al think-tank-ului Destin commun publicat sâmbătă, relatează AFP.

Potrivit acestui sondaj efectuat pentru cotidianul regional Ouest France, Republicanii (72%) şi Rassemblement National (RN, 77%) sunt cei mai favorabili acestei propuneri, în timp ce La France Insoumise (LFI, extrema stângă) se situează în coada clasamentului, cu 35% de opinii favorabile.

Ipoteza, care nu a fost menţionată de guvern, are şi mai mulţi susţinători pe măsură ce vârsta creşte: 72% dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani şi peste sunt favorabile, faţă de 43% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani.

Sondajul, care analizează, de asemenea, opiniile germane, britanice şi poloneze, intervine într-un moment în care Ucraina, aflată în luptă împotriva ruşilor, este criticată dur de preşedintele american Donald Trump. Săptămâna aceasta, Washingtonul şi-a îngheţat ajutorul militar şi de informaţii. Europenii se mobilizează, în schimb, pentru a compensa scăderea asistenţei americane şi pentru a pune în aplicare o apărare continentală credibilă.

Şase din zece francezi şi germani (59%) l-ar descrie pe Donald Trump drept un „dictator”, o opinie împărtăşită de 50% dintre susţinătorii RN. Cifra este de 56% în Marea Britanie şi de 47% în Polonia.

Aproape 35% dintre persoanele intervievate în Franţa au mai multă simpatie pentru preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după întâlnirea sa furtunoasă cu Donald Trump la Washington, la sfârşitul lunii februarie. Doar 9% declară că îl stimează mai puţin.

De asemenea, doar un sfert dintre francezi continuă să considere Statele Unite drept un aliat, iar mai mult de jumătate (57%) „par să aibă dificultăţi în a descrie relaţia, ezitând să recunoască o posibilă inversare a alianţei”.

Şase din zece francezi (60%) consideră că este probabil ca Rusia să invadeze alte ţări europene în următorii ani, faţă de 68% în Marea Britanie şi Polonia şi 53% în Germania.

Polonia doreşte să aibă acces la arme nucleare şi să construiască o armată de jumătate de milion de oameni. Premierul vrea ca toţi bărbaţii să primească pregătire militară. Preşedintele propune să fie înscrise în Constituţie cheltuielile pentru apărare

Aproape opt din zece francezi (76%) se declară îngrijoraţi sau foarte îngrijoraţi „de o extindere a conflictului în Europa în următorii ani”.

În plus, 66% dintre polonezi şi britanici doresc să continue să sprijine Ucraina, chiar şi fără Statele Unite. Proporţia este de 57% în Franţa şi 54% în Germania.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a trimite o misiune de menţinere a păcii în Ucraina, în Marea Britanie 57% dintre respondenţi s-au declarat „destul de mult sau foarte mult” favorabili, faţă de 44% în Franţa, 41% în Germania şi doar 27% în Polonia.

Sondajul online a fost realizat în Franţa pe un eşantion de 1.503 persoane prin metoda cotelor (sex, vârstă, profesie, nivel de educaţie şi regiune). Eşantionul a fost de 1.093 de persoane în Regatul Unit, de 1.513 în Germania şi de 1.000 în Polonia.