Tot mai mulți români nu mai pot plăti creditele. BNR anunță că numărul restanțierilor la bănci este în creștere

Dacă în 2020, primul an de pandemie, BNR număra sub 160.000 de români cu restanțe de peste 30 de zile la bănci, plus alți 20.100 de restanțieri la IFN-uri, la finele lui 2024, numărul restanțierilor aproape se dublase. 240.000 de persoane erau restante la bănci, sumele datorate și nerambursate fiind de aproximativ 18 miliarde de lei.

Citește și: Venituri de 41 de milioane de lei taxate de ANAF cu 70%. Este vorba de persoane fizice care nu au putut justifica provenienţa banilor

Suma se împarte astfel:

1 miliard de euro sunt datorii la credite în euro.
1 miliard de euro sunt datorii la împrumuturi făcute în lei.
0,6 miliarde de euro era formată din credit în dolari americani sau în alte valute, mai arată datele BNR.

Alte articole

Anunţul BNR pentru românii care au bijuterii de aur şi argint acasă

Consilier BNR: „O cobzăreală de doi bani. M-am săturat ca de mere pădureţe de Cassandrele care prevăd prăbușirea ţării”

Cele mai multe restanțe erau din categoria „peste 90 de zile de întârziere” sau ajunse deja la „recuperatorii” de datorii, potrivit hotnews.

„Pandemia a înrăutățit mult lucrurile. Au fost oameni care luaseră credit înainte de pandemie iar apoi și-au pierdut locul de muncă și au început să gâfâie la rambursarea împrumuturilor”, a explicat pentru HotNews un oficial din Banca Centrală, sub condiția confidențialității numelui.

Citește și: „Ordonanţa trenuleţ” creşte chiriile pentru garsoniere şi apartamente cu două camere. Cât vor fi nevoiţi să plătească în plus românii

BNR anunţă apocalipsa financiară a României. Deficitul de cont curent a crescut cu 7 miliarde de euro în 2024

Situația prezentată de BNR reflectă o gestionare economică deficitară și o serie de măsuri politice care au amplificat dezechilibrele financiare ale țării. Astfel, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 29,4 miliarde euro, în creştere cu 3,8 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 10,4 miliarde euro, mai mic cu 1,7 miliarde euro.

Sectorul IT&C a rămas lider, generând un excedent de 5,5 miliarde de euro, similar cu anul anterior, iar transporturile au adus un surplus de 4,3 miliarde de euro. În schimb, deficitul din turism a crescut semnificativ, atingând 4,1 miliarde de euro. În ceea ce priveşte balanța veniturilor primare, deficitul a crescut cu 1,05 miliarde de euro, ajungând la 8,6 miliarde de euro, iar legat de balanța veniturilor secundare, excedentul s-a majorat cu 115 milioane de euro, totalizând 1,3 miliarde de euro.

Un alt semnal de alarmă îl reprezintă scăderea investițiilor străine directe. În perioada analizată, acestea au însumat 5,85 miliarde de euro, în scădere față de 6,61 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023.

Conform specialiştilot, creșterea deficitului reflectă o combinație de factori interni și externi, inclusiv gestionarea deficitară a resurselor publice, prin politici economice care nu au reușit să stabilizeze economia, importurile ridicate, care au dezechilibrat balanța comercială, şi scăderea investițiilor, care pune presiune pe finanțarea economiei.