Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. Ce să faci în Ajun ca să îţi meargă bine tot anul

Mai sunt câteva zile până la Crăciun şi pregătirile sunt în toi. Gospodinele fac pregătiri pentru masa de Ajun şi pentru cea de Crăciun, se cumpără ultimele cadouri şi bradul care va fi împodobit. De-a lungul anilor, multe obiceiuri s-au pierdut, dar sunt în România unele zone unde românii respectată tradiţia aşa cum a fost lăsată din moşi-strămoşi. Colindul şi mesele îmbelşugate la care se adună întreaga familie sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

RomaniaTV.net
23 dec. 2017, 08:51
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. Ce să faci în Ajun ca să îţi meargă bine tot anul

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele istorice ale României, în centrul sărbătorior de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.

În seara de Ajun, casele sunt curate şi pregătite în aşteptarea colindătorilor. Colindul este cea mai larg răspândită tradiţie de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

În Ajunul de Crăciun, oamenii trebuie să-şi ia de la vecini tot ce-au dat cu împrumut, asta pentru a avea toată avuţia în gospodărie. Femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa de spălat, spre a fi în anul ce vine mai frumoase şi bogate.

Tot în Ajun, gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca să le poată folosi cu spor în anul următor. În plus, se pune o potcoavă într-o căldare cu apă. Stăpânul casei bea primul, apoi o dă vitelor, ca să fie tari ca fierul.

În Bucovina, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare în amintirea „Cinei cea de taină” – Iisus şi 12 apostoli, iar gospodarii stau la masă cu picioarele pe topor, ca să fie tari ca fierul în anul care vine.

De Crăciun, pâinea se aşează pe masă pentru a avea un an plin de belşug. Tradiţia mai spune că dacă primul om intrat în casă de Crăciun este bărbat înseamnă bunăstare în anul viitor.

În Ajun, de Crăciun se curăţă hornul, iar funinginea e pusă la rădăcina pomilor pentru rod bogat. Masa pusă în Ajun rămâne întinsă toată noaptea, timp în care focul trebuie să ardă în sobă.

Există o tradiţie şi pentru fetele nemăritate. Ca să-şi viseze ursitul, fata va posti toată ziua de Ajun, iar prima îmbucătură de seară s-o pună la brâu. Seara la culcare, fetele întind brâul pe jos şi fac trei mătănii peste el. Aşa îşi vor afla ursitul.

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, niciun minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.

Apropierea Sărbătorii Naşterii Domnului este un nou prilej pentru gospodine de a-şi primeni şi împodobi casele, de a agăţa de grindă sau de streaşină crenguţe de busuioc, levănţică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar şi ca să parfumeze aerul încăperilor sau să alunge moliile.

Pentru copii, cele mai aşteptate momente sunt împodobirea bradului de Crăciun şi venirea lui Moş Crăciun, care sunt obiceiuri mai noi. În fiecare an, înainte de Crăciun se împodobeşte bradul, iar în Ajun cei mici îl aşteaptă de Moş Crăciun, care vine cu tolba încărcată de cadouri. 

 

 

Tot un obicei mai nou este şi trimiterea de MESAJE DE CRĂCIUN. Fie că trimiteţi MESAJE DE CRĂCIUN pentru şefi, fie că transmiteţi MESAJE DE CRĂCIUN copiilor, ori URĂRI DE CRĂCIUN scurte, pe internet găsiţi foarte multe surse de insperaţie.