România a aderat acum 19 ani la Uniunea Europeană, moment care a accelerat semnificativ modernizarea țării noastre. Cu toate acestea, ne confruntăm cu probleme legate de corupție, stat de drept și consolidarea democrației, potrivit evaluărilor lui Pierre Moscovici, membru al Curții de Conturi Europene.
Pierre Moscovici este unul dintre cei mai importanți observatori ai parcursului european al României, fiind fost comisar european și chiar fost ministru de finanțe al Franței.
Acesta a avut un rol direct în procesul de aderare al României la UE, contribuind la evaluarea progreselor țării noastre înainte de integrare. În analizele sale recente, el transmite că țara noastră a realizat progrese semnificative, însă că încă se confruntă cu vulnerabilități structurale importante.
Citește și : Sondaj eJobs: 1 din 2 angajaţi crede că o singură sursă de venit nu mai este suficientă pentru un trai decent
În ultimii ani, România a înregistrat evoluții consistente în mai multe domenii:
Progresele au fost esențiale pentru integrarea europeană și accesarea fondurilor structurale ce au contribuit la dezvoltarea infrastructurii și economiei naționale.
,,Cred că România a făcut progrese uriașe în ceea ce privește statul de drept și lupta împotriva corupției. Și vorbim, desigur, și despre progresul economic. Iar aceste lucruri trebuie să continue. Așteptarea și speranța mea este ca aderarea la euro să fie următorul pas pentru România.
Dar, ca să fiu sincer, încă sunt probleme care trebuie depășite. Corupția încă există. Trebuie să existe îmbunătățiri. Am văzut, de asemenea că interferențele străine au dus la anularea alegerilor prezidențiale. (…) Dacă aduni influențele externe – cele mai multe legate de Rusia, ca să fiu sincer – și corupția, acest lucru poate reprezenta o amenințare la adresa securității naționale”, a spus Pierre Moscovici.
În ciuda progreselor pe care le-a înregistrat țara noastră, problemele legate de corupție nu au fost complet eliminate. Sistemul judiciar și instituțiile de control au înregistrat îmbunătățiri, însă în anumite zone reformele sunt necesare.
Printre principalele vulnerabilități identificate se află:
Aceste lucruri influențează direct percepția României în cadrul Uniunii Europene și ritmul integrării profunde.
,,Pentru a fi pe deplin membru al Uniunii și un membru de prim rang, e nevoie să aveți statul de drept pe deplin implementat, independență deplină a justiției, independență totală a mass-media și o luptă puternică împotriva corupției. Aceste lucruri sunt cât se poate de clare. Aveți nevoie, de asemenea, de politicieni cu viziune.”, spune acesta.
Este luată în calcul și expunerea României la influențe externe, în special în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.
Interferențele politice și informaționale, în special din partea Rusiei, sunt considerate un risc pentru stabilitatea democratică. Combinate cu vulnerabilități interne, acestea pot afecta securitatea națională și coerența proceselor electorale.
Conform evaluărilor experților europeni, acest pas depinde de:
,,Românii trebuie să fie încrezători: încrezători în ei, încrezători în Europa și încrezători în ei în Europa. Europa nu e problema, Europa e soluția. (…) Ați avut la dispoziție multe fonduri structurale pentru a dezvolta țara. Europa nu este o constrângere. Europa este o speranță și Europa este un bun comun.”
De-a lungul timpului au existat mai multe ținte politice pentru adoptarea monedei Euro de către România, printre care 2014, 2019, 2024 și 2026, care au fost ratate. Acum, Banca Națională a României vorbește de anul 2029 ca orizont orientativ, însă nu ca angajament formal.
Pentru adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență din tratatul de la Maastricht. Astfel, inflația nu va trebui să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state UE cu cea mai mică inflație. România a avut în 2025 o rată anuală a inflației de 8,7%, în timp ce Bulgaria, care a aderat la începutul lui 2026, s-a bucurat de o inflație de numai 3,7%.
Mai mult, deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB. În 2024, România a avut cel mai mare deficit din UE, iar în primele 11 luni ale lui 2025 acesta a ajuns la 6,4% din PIB.
Datoria publică trebuie să fie, pentru a intra în zona EURO, de sub 60% din PIB sau să se afle pe o traiectorie clar descendentă. Țara noastră are o datorie publică de 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, astfel că acest criteriu este parțial îndeplinit.
Citește și : Scad ratele românilor. BNR a anunţat noul IRCC, ajustat în scădere faţă de trimestrul trecut
Moneda euro oferă numeroase avantaje cetățenilor, firmelor și economiilor țărilor care o utilizează. Folosind moneda unică, întreprinderile pot să vândă și să cumpere în zona euro și să facă un comerț mai ușor, mai ieftin și mai sigur cu restul lumii. Alte beneficii, atât pentru firme, cât și pentru cetățeni, sunt legate de condițiile pe care le primesc atunci când fac un credit.