Trei din zece europeni se confruntă cu o situaţie financiară precară și renunță la lucrurile de bază: „Îşi restrâng în mod regulat cantităţile de hrană pe care le consumă”

Cu o situaţie financiară precară se confruntă 49% dintre greci, 22% dintre francezi sau 18% dintre germani, potrivit unui studiu recent realizat de institutul Ipsos, pe un eşantion de 10.000 de persoane adulte, în zece ţări: Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, România şi Serbia.

„Exercitarea unei activităţi profesionale nu garantează o situaţie financiară confortabilă”, arată sondajul citat de Agerpres, din care reiese că peste o treime dintre persoanele active intervievate (36%) nu reuşesc să facă faţă tuturor cheltuielilor.

Citește și România, ameninţată de o criză economică fără precedent. Un celebru specialist atuncă bomba: „Retrăim foamea lui Ceauşescu!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Europenii care au o situaţie financiară precară îşi drămuiesc banii e mâncare şi apelează la ONG-uri

Sărăcia i-a obligat pe 62% din europeni să renunțe la deplasări, 46% s-au văzut nevoiţi să renunţe să își mai încălzească locuințele când este frig. Cifrele sunt similare celor de anul trecut, când sondajul a fost realizat însă doar în şase ţări: Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Polonia.

„Din cauza scăderii puterii lor de cumpărare, peste o treime dintre europeni îşi restrâng în mod regulat cantităţile de hrană pe care le consumă”, indică studiul din 2023.

Mai exact, 38% dintre intervievaţi nu mănâncă trei mese pe zi, 39% au renunţat să mai cumpere carne şi 10% apelează la ajutorul ONG-urilor pentru a se hrăni. În 2022, 29% dintre respondenţi spuneau că li se întâmplă să sară peste o masă.

Cu probleme financiare grave se confruntă toate categoriile sociale, astfel încât ONG-urile abia mai fac faţă cererilor de ajutor.

Citește și Comisia Europeană a înrăutăţit estimările privind creşterea zonei Euro. Ce se întâmplă cu România

„În Franţa, precaritatea este în creştere. Toate categoriile vin la noi: studenţi, mame singure, persoane tinere active, dar în acest an am văzut revenind o categorie întâlnită în timpul crizei sanitare, şi anume persoane care se descurcau până acum cu venituri mici, care nu aveau slujbe cu normă întreagă”, a declarat pentru AFP Houria Tareb , reprezentanta asociaţiei Secours Populaire, la iniţiativa căreia a fost realizat studiul menţionat anterior.