Trei partide importante luptă din răsputeri să atingă pragul de 5% la alegerile parlamentare

Deși pare că totul este la fel, în ziua alegerilor vom vedea că electoratul va reacționa diferit. Mesajele electorale care funcționau în februarie 2020 nu vor mai fi valabile de acum încolo. Și cine nu înțelege să se adapteze la noul context, riscă să piardă voturi.

Partidele mici au avut o mare problemă în ultimele luni deoarece și-au pierdut vizibilitatea pe scena politică, iar cine n-a reușit să se lipească de un partid mare a rămas complet în umbră. În cel mai recent sondaj IMAS, citat de PSnews, trei partide politice se bat pentru 5% la alegerile parlamentare, un prag care le poate ajuta să intre în Parlament.

UDMR este cotat la 5,1% în sondaje, dar înregistrează o scădere de 0,4% după scandalul privind autonomia Ținutul Secuiesc, proiect respins prin vot de Parlament. Discursul pentru autonomia Ținutului Secuiesc va funcționa pentru UDMR când va începe campania electorală și când vor promite din nou același lucru comunității maghiare din România. Războiul PSD-Iohannis pentru Ținutul Secuiesc ar putea să motiveze electoratul etnic maghiar să treacă de partea UDMR. Mesajele dure ale lui Iohannis nu au fost deloc apreciate de maghiarii din România sau de Budapesta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

UDMR rămâne un partid cu șanse mari să intre în Parlament, iar dacă disputa pentru Ținutul Secuiesc va continua, atunci vor avea șanse să-și crească avantajul.

Alte articole

Crin Antonescu spune că PNL ”nu mai există”, deși are în Ilie Bolojan ”un Mesia al lui”. ”Este liderul userismului și haștagismului în general”

Două grupuri de români și ucraineni s-au luat la bătaie în Centrul Vechi din București! O persoană, transportată la spital

ALDE este la 4,2% în sondajul IMAS, înregistrând și el o ușoară scădere de 0,2%. Numai că ALDE pare într-o revenire, deși a pierdut mulți oameni și a ieșit de la guvernare. Partidul condus de Tăriceanu încearcă cu disperare să se agațe de PSD, după ce n-a reușit să facă același lucru cu PNL. Dar asta nu a împiedicat PNL-ul să recruteze oameni din ALDE, iar traseiștii de serviciu ai lui Tăriceanu au fugit imediat spre partidul care domină scena politică.

ALDE joacă în opoziție împreună cu PSD și Pro România, iar această strategia a reușit să-l readucă puțin în atenția electoratului. Totuși, partidul lui Tăriceanu se zbate sub pragul de 5% și nu poate profita nici de apropierea de PSD, care la rândul lui nu traversează o perioadă excelentă în sondaje, având doar 23% șanse la alegerile parlamentare, potrivit aceluiași sondaj IMAS.

PMP a dispărut din atenția electoratului, iar în sondaje are șanse de 3,7%, foarte departe de pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. PMP nu a reușit să se impună în Guvernul condus de Ludovic Orban, apoi a preferat să facă un pas înapoi, iar acum partidul pare lipsit de orice strategie.

Traian Băsescu rămâne în continuare „locomotiva” PMP și partidul se folosește de imaginea acestuia pentru a încerca să convingă electoratul. Numai că fostul președinte pare să nu mai reușească să ajute PMP.

PMP plătește astăzi același preț pe care îl plătește și USR – joaca de-a guvernarea. PMP a votat Guvernul Orban, dar nu și-a impus nici oamenii în vreun minister, nici nu a arătat că ar avea vreun rol în Guvern și a rămas complet în afara procesului de guvernare. Este imposibil să-i explici propriului electorat de ce ai votat un Guvern din care nu faci parte.

În același timp, PMP nu poate să facă opoziție și s-a autoblocat pe scena politică mizând pe mesaje care nu mai reprezintă un interes pentru electoratul din 2020.

Cele trei partide care se luptă pentru 5% la alegerile parlamentare au în comun tocmai mesajele învechite și dificultatea (sau chiar imposibilitatea) de a-și schimba strategiile, uneori arătând că nu sunt capabile să se adapteze din mers. Cine va anticipa nevoile electoratului din următoarele luni va avea cel mai mult de câștigat în ziua votului.

Citeşte şi: Creşterea pensiilor, anunţ de ultimă oră făcut de un fost ministru PSD. „Nu vom accepta niciun fel de majorare mai mică de 40%”