Tunul financiar asigurat de tandemul Coldea-Costoiu: Cum a ajuns Universitatea Politehnica să pompeze 40 de milioane în EximAsig

Florian Coldea este cercetat în mai multe dosare, dar afacerile controlate de apropiaţi se derulează ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla în birourile DNA. Universitatea Politehnica din București a investit 40 de milioane de lei în compania de asigurări a statului român, EximAsig, deschizând drumul pentru o vânzare către un grup apropiat fostului general SRI. În spatele operațiunii se conturează un mecanism clasic de deturnare a fondurilor publice în interes privat care poate va ajunge în atenţia procurorilor.

Liderul AUR apare în dosarul Coldea, STENOGRAME incendiare: „A venit și prostul ăla de Simion… i-ai pus la masă pe toți”

În primăvara acestui an, fără zgomot mediatic, conducerea Politehnicii, sub Mihnea Costoiu, a cumpărat un pachet consistent de acțiuni la EximAsig, companie controlată de EximBank și condusă de Andrei Micu – un apropiat al lui Traian Halalai, șeful EximBank și fidel lui Coldea. Suma investită: 40 de milioane de lei.

Deși mutarea a fost prezentată drept o decizie de investiție, surse din mediul economic și politic susțin că banii au fost virați pentru a finanța achiziția Asito Capital (parte a grupului moldovenesc Moldasig) de către EximAsig. Scopul real: creșterea atractivității companiei în vederea vânzării către un grup de interese din anturajul lui Coldea, din care face parte Ovidiu Toma, ginerele afaceristului Ioan Niculae, un alt afacerist cu trecut în scriptele DNA.

Alte articole

Liderul AUR apare în dosarul Coldea, STENOGRAME incendiare: „A venit și prostul ăla de Simion… i-ai pus la masă pe toți”

EXCLUSIV Victor Ciutacu, despre „optimizarea generalilor” şi cât de mare este profitul scos „din frică”

Contextul nu este întâmplător. Mihnea Costoiu, condamnat cu suspendare pentru cedarea ilegală a bazei Cutezătorii către Dinu Pescariu, este considerat unul dintre oamenii de încredere ai lui Coldea.

Florian Coldea era „CEO-ul” grupului infractor organizat. I se spunea „şeful cel mare”. STENOGRAME din dosar

O parte din fondurile implicate provin din bani europeni, ceea ce ar putea atrage atenția Parchetului European (EPPO). Până acum, niciuna dintre persoanele menționate nu a dorit să comenteze situația, însă ancheta este în curs, iar miza financiară și politică este uriașă.

Fostul prim-adjunct al şefului SRI Florian Coldea, un alt fost militar şi un avocat în Baroul Bucureşti, trimişi în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar de trafic de influenţă, spălare a banilor şi exercitarea fără drept a unei profesii

Fostul prim-adjunct al şefului SRI Florian Coldea, un alt fost militar şi un avocat în Baroul Bucureşti au fost deja trimişi în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar de trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, spălare a banilor şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi în formă continuată.

Potrivit DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpaţi, respectiv doi foşti militari, în prezent asociaţi în cadrul unor societăţi, şi a unui avocat din cadrul Baroului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, câte două infracţiuni de trafic de influenţă, exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi în formă continuată (autorat sau complicitate) şi spălarea banilor.

De asemenea, a mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2018 – 2020, cei trei inculpaţi, profitând de sistemul relaţional şi influenţa pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcţiilor anterior pensionării, respectiv de influenţa de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracţional organizat, profilat pe săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, exercitarea fără drept a unor activităţi de consultanţă juridică specifice profesiei de avocat şi spălarea banilor.

Infracţiunile ar fi fost desfăşurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracţionale care presupunea, în principal, identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influenţa pe care inculpaţii pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să îşi asigure protecţia unor persoane influente, înfiinţarea de către inculpaţi, foşti militari, a unor societăţi de consultanţă, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociaţii/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienţi, iar, pe de altă parte, să creeze o aparenţă de legalitate a activităţii desfăşurate, cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocaţi care să încheie contracte de asistenţă juridică cu persoanele interesate să cumpere influenţă, încheierea de contracte de consultanţă pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpaţi prin exercitarea influenţei sau prin ascunderea activităţii nelegale de consultanţă juridică, precum şi cooptarea unor societăţi de investigaţii, prin intermediul cărora să fie monitorizate părţile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanţă juridică, apropiaţii acestora, experţi, avocaţi sau chiar magistraţi, pentru ca, în baza colaborării şi a consensului neechivoc de a-şi alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat, să obţină profituri prin mijloace ilicite, susţin anchetatorii.

Potrivit DNA, în perioada 2020 – 2024, cei trei inculpaţi ar fi participat la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, exercitarea fără drept a unor activităţi de consultanţă juridică specifice activităţii de avocat şi spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită şi de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri.

În perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpaţi (cei doi oameni de afaceri şi avocatul din cadrul Baroului Bucureşti) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra unor magistraţi judecători din cadrul unor instanţe de judecată şi că i-ar putea determina pe aceştia să pronunţe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat. După mai multe negocieri, suma care ar fi fost pretinsă de inculpaţi a fost diminuată la 600.000 euro, notează procurorii anticorupţie.

Pretinderea, completează procurorii, ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistenţă juridică (unul cu martorul şi altul cu societatea deţinută de acesta) şi de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei şi 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.

„În cursul anului 2023, aceiaşi trei inculpaţi ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acţionează ca o echipă care are conexiuni cu foşti magistraţi şi că au posibilitatea să îi determine pe magistraţii să pronunţe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei şi respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toţi inculpaţii”, menţionează DNA.

Potrivit aceleiaşi surse, cei doi inculpaţi, foşti militari, şi-ar fi constituit societăţi de consultanţă, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanţă generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societăţile de consultanţă respective. Ar fi fost încheiate acte adiţionale la contractele de asistenţă juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor şi preţul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanţă juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor pretinse de inculpaţi pentru exercitarea pretinsei influenţe. Obiectul contractelor de consultanţă ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienţei şi a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăţi de investigaţii, prin intermediul cărora să poată fi colectate informaţii apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienţilor, mai afirmă procurorii DNA.

Sursa citată adaugă că, în perioada 2019 – 2020, unul dintre inculpaţi, în baza înţelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracţional organizat, deşi nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalţi inculpaţi, în baza unor contracte de consultanţă generală şi a unor acte adiţionale la contractele de asistenţă juridică încheiate de societatea de avocatură aparţinând unuia dintre inculpaţi, a unor contracte de consultanţă în afaceri şi management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanţă juridică în domeniul penal şi în domeniul civil, atât în mod direct, cât şi prin intermediul societăţii de avocatură menţionate, pentru clienţii a nouă (9) societăţi comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis şi ar fi comunicat clienţilor opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanţă juridică şi ceilalţi doi inculpaţi, i-ar fi asistat pe clienţi la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviinţare a părăsirii teritoriului României).

Pentru a ascunde natura şi provenienţa banilor proveniţi din infracţiunile de trafic de influenţă şi din exercitarea fără drept a unor activităţi de consultanţă juridică şi pentru a le transforma în venituri licite, ar fi fost emise facturi pentru prestaţii nedeterminate şi s-ar fi făcut plăţi pentru operaţiuni comerciale fictive declarate între societăţile controlate de către cei trei inculpaţi, precizează procurorii.

În rechizitoriu, s-a propus ca sumele de bani obţinute din săvârşirea infracţiunilor, de către inculpaţii asociaţi în cadrul societăţilor comerciale, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influenţă, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpaţi) şi o altă sumă de 590.472,08 lei obţinută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi conturilor bancare aparţinând inculpaţilor.

Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunerea de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Numele generalului în rezervă Florian Coldea a apărut la începutul lunii mai, înaintea alegerilor prezidenţiale, după publicarea, de către Elena Lasconi, a unor fotografii în care ar fi apărut separat el, Nicuşor Dan şi Victor Ponta, părând că ies seara din aceeaşi clădire. Coldea a calificat demersul lui Lasconi drept „o încercare disperată”, care urmărea „să influenţeze procesul electoral”. Fostul general SRI a negat că s-ar fi întâlnit cu vreunul dintre candidaţi „în acest context electoral”.

La mijlocul anului trecut, procurorii DNA au extins urmărirea penală în dosarul care îi viza pe fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă şi pe omul de afaceri Dan Tocaci, pentru trafic de influenţă şi constituire a unui grup infracţional organizat. Coldea, Dumbravă şi Trăilă  ar fi pretins de la un ales local 600.000 de euro plus TVA pentru o presupusă influenţare a unor magistraţi, primind o plată parţială.

Coldea, Dumbravă, Trăilă şi Tocaci sunt acuzaţi de trafic de influenţă, în dosarul în care au avut loc audieri începând din luna mai a anului trecut. Cei patru au fost audiaţi atunci la DNA ca urmare a unui denunţ depus de omul de afaceri Cătălin Hideg. Acesta susţinea că i s-a cerut de către Dumbravă să plătească avocatului Trăilă un onorariu de 700.000 de euro, cu mult mai mare decât cele practicate în România, pentru a obţine o condamnare cu suspendare în instanţă.

Cătălin Hideg, care are o condamnare de patru ani de închisoare, în primă instanţă, în urma unei anchete desfăşurate de Parchetul European, mai afirma că i s-a spus că Florian Coldea este ”singurul din România care are pârghiile necesare pentru a rezolva” dosarul său penal. Hideg mai spunea că a dat deja avocatului Trăilă 100.000 de euro, suma totală convenită fiind de 600.000 de euro.

DNA a transmis, în 24 mai 2024, primele informaţii în acest caz, fără a invoca niciunul dintre numele celor implicaţi, cei doi generali SRI fiind identificaţi ca oameni de afaceri.  De altfel, numele celor patru nu apar nici în comunicatul DNA de joi, 3 iulie.