UDMR va înainta Parlamentului României un statut de autonomie

Antal a mai spus că în Europa nu există nicio altă comunitate asemănătoare Secuimii care nu are autonomie, de aceea UDMR va înainta Parlamentului României un statut de autonomie pentru „Ţinutul Secuiesc”, respectiv pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, locuite preponderent de maghiari.

„Nu ne facem iluzii că încercările noastre vor fi acceptate de legislativul român, dar nu putem aştepta miracolul cu braţele în sân”, a spus Antal Arpad, arătând că scopul Uniunii este de a aduce subiectul autonomiei în centrul discursului public.

CITEŞTE ŞI: Raduly Robert, la congresul UDMR: Vrem AUTONOMIE culturală şi TERITORIALĂ. E singurul ţel

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acesta a mai spus că printre obiectivele viitoare se numără organizarea de campanii de informare pentru ca ideea autonomiei să devină ‘acceptabilă’ pentru populaţia majoritară din ţară, dar şi pentru a demonta prejudecăţile legate de acest subiect.

Alte articole

Ilie Bolojan este deja în campanie electorală: „Eliminând risipa, privilegiile, administrând bine comunităţile noastre, să transmitem ideea că acolo unde este un liberal este ordine, curăţenie, seriozitate şi dezvoltare”

Care sunt joburile „cool”. Angajatorii nu mai găsesc oameni, deşi oferă 1.500 de euro

CITEŞTE ŞI: Ponta spune NU autonomiei: Ideea unei regiuni pe criteriu etnic va fi greu de acceptat

„Autonomia nu este împotriva comunităţii româneşti, ci să trăim mai bine. E un fapt cert că Secuimea se poate întreţine singură şi economic, dar pentru autonomie avem nevoie şi de sprijinul Uniunii Europene”, a spus Antal Arpad.

În context el a arătat că Secuimea vrea să devină o regiune de sine stătătoare, limba maghiară să devină limbă oficială în regiune, în instituţiile publice să se respecte principiul proporţionalităţii etnice şi, de asemenea, să se respecte simbolurile comunităţii maghiare.

„Da, vrem la ca Miercurea Ciuc 85% dintre poliţişti şi jandarmi să fie de etnie maghiară”, a spus Antal Arpad potrivit căruia prin intermediul acestor instituţii sunt aduşi în zonă „oameni care nu cunosc limba şi cultura” maghiarilor, în scopul schimbării raportului etnic şi readucerii acestuia la nivelul din 1989.