UDMR vrea clauză constituţională de reglementare a autonomiei culturale şi regiuni cu statut special

Participanţii la Congresul UDMR au adoptat un document cu propunerile Uniunii pentru revizuirea Constituţiei, în care se recomandă o clauză care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special.

RomaniaTV.net
25 mai 2013, 17:55
UDMR vrea clauză constituţională de reglementare a autonomiei culturale şi regiuni cu statut special

Potrivit documentului adoptat, sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială.

Recomandăm o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială.

Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional. Consemnarea caracterului naţional al statului în Constituţie este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor creanţe îndreptăţite ale minorităţilor.

Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918„, se arată în documentul citat.

De asemenea, UDMR recomandă folosirea liberă a simbolurilor naţionale şi specifice comunităţilor, considerând că orice limitare a acestora „reprezintă o încălcare a normelor şi exerciţiului internaţional în domeniul drepturilor omului şi a valorilor europene”.

„Avem nevoie de o Constituţie care să includă valorile comunităţii noastre maghiare. Suntem convinşi de faptul că relaţia interetnică bazată pe egalitate lingvistică, culturală, religioasă şi naţională este interesul întregii societăţi din România, iar Constituţia trebuie să garanteze acest fapt. Este important ca modificarea Constituţiei să aibă un veritabil sens şi ca procesul să nu rămână doar o încercare de a ne adapta unor aşteptări externe. Pe de altă parte, trebuie să evităm orice intenţie din partea coaliţiei de guvernare, cu o majoritate de peste două treimi, de a-şi urma propriile interese în alcătuirea noii Constituţii”, se mai arată în documentul adoptat.

În pachetul de recomandări al UDMR pentru modificarea Constituţiei mai figurează Parlamentul bicameral, „cu o mai raţională distribuire a competenţelor între cele două camere”, dar şi ca legea fundamentală „să declare principiul proporţionalităţii etnice în administraţia locală şi centrală, în instituţii descentralizate şi în unităţi militarizate”.

Recomandăm radierea posibilităţii ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi a asumării răspunderii de către Guvern pentru proiecte legislative. Recomandăm drepturi decizionale mult mai ample pentru autorităţi locale, cu implementarea integrală a principiului subsidiarităţii. Recomandăm includerea în Constituţie a faptului că statul reacţionează faţă de orice discurs al urii, orice instanţă a antisemitismului, a atacului împotriva etniei maghiare„, se menţionează în document.

Reprezentanţii UDMR au subliniat că Uniunea nu solicită doar modificarea Constituţiei, ci pledează pentru o reformă a legii fundamentale, fiind nevoie de „regândirea întregii structuri, luând în considerare valori sociale, politice şi juridice specifice secolului XXI şi aplicând unele soluţii noi în domeniul dreptului civil şi al administraţiei centrale”.

Peste o mie de persoane au participat, sâmbătă, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii.

Printre participanţi s-au numărat peste 770 de delegaţi ai filialelor teritoriale şi liderii principalelor partide din România şi Ungaria. La congres au participat, ca invitaţi, şi preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, precum şi politicieni din Ungaria.

Citeşte şi Ponta: Toţi copiii din Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să înveţe cât mai bine limba română


loading...