Miniștrii europeni de externe vor încerca să convină luni la Bruxelles asupra unei strategii pentru a gestiona problema tinerilor musulmani care pleacă să lupte în zonele de conflict din Orientul Mijlociu ori se întorc de acolo în Europa radicalizați.
Printre inițiativele ce ar putea fi discutate în mod prioritar la o altă reuniune programată pe 29-30 ianuarie se numără măsuri de combatere a traficului cu arme, îmbunătățirea accesului la datele pasagerilor companiilor aeriene, măsuri de prevenire a plecărilor cetățenilor europeni care ar putea deveni combatanți în zonele de conflict sau împiedicarea diseminării ideilor islamiste radicale pe internet ce pot influența cetățenii europeni să comită acțiuni violente în spațiul comunitar.
Șefii diplomațiilor vor examina de asemenea și o inițiativă ce prevede posibilitatea de reținere a cărților de identitate și a documentelor de călătorie în cazul cetățenilor europeni suspectați că ar intenționa să se alăture combatanților din Siria sau Irak ori pot reprezenta un pericol public, inițiativă sprijinită de Comisia Europeană.
De asemenea, regulile care stau la baza spațiului de liberă circulație Schengen ar putea fi consolidate pentru ca ofițerii punctelor vamale de la frontierele externe ale acestei zone să desfășura conduce controale sistematice în cazul cetățenilor din statele membre UE pentru a identifica posibilii militanți jihadiști.
După discutarea acestor propuneri la nivelul miniștrilor de externe, șefii de stat și de guvern din statele UE le vor aborda la rândul lor în cadrul summitului ce se va desfășura pe 12-13 februarie la Bruxelles, fiind posibil ca atunci să se ia unele decizii concrete. Totuși, Comisia Europeană a avertizat că nu are în vedere elaborarea unei noi legislații privind securitatea în spațiul comunitar.
‘Uniunea Europeană caută să reducă riscurile pe care le implică terorismul din Siria și Irak’, a declarat sub acoperirea anonimatului un diplomat european.
Și Anthony Dworkin, expert în drepturile omului în cadrul European Council on Foreign Relations din Londra, consideră că oficialii europeni doresc mai degrabă să amelioreze coordonarea între state și între instituțiile însărcinate cu combaterea terorismului decât să elaboreze o nouă legislație. ‘Apelurile tot mai numeroase de extindere a puterilor pentru combaterea terorismului par motivate mai ales de dorința politică de a fi văzuți acționând. Însă măsurile adoptate în grabă riscă să conducă la decizii excesive și s-ar putea dovedi mai puțin eficiente decât în cazul îmbunătățirii coordonării și aplicării procedurilor existente’, conchide analistul citat.