Un elev de clasa a VIII-a a fost ministrul Educaţiei pentru o zi

Tudor Ioan Vlaicu susţine că una dintre primele măsuri pe care le-ar lua, în calitate de ministru al Educaţiei, ar fi aceea de a da posibilitatea elevilor din anii terminali de gimnaziu să aleagă materiile pe care să se axeze şi că ar pune accent pe matematică, limba română şi limbile străine, potrivit Agerpres.

Tudor Vlaicu consideră că programa şcolară este una bună şi că nu trebuie eliminată nicio materie care se învaţă de gimnaziu. „Ministrul pentru o zi” este de părere că profesorii ar trebui să atragă elevii prin metodele pe care ar trebui să la folosească la cursuri, iar acestea să nu mai fie monotone, bazate strict pe predare şi ascultare.

„Probabil aş da din clasa a VIII-a posibilitatea ca elevul să îşi aleagă câteva ore sau materii primare pe care să se axeze mai mult şi să se reducă cerinţele de la celelalte materii pentru a face pregătirea mai bună. Nu aş scoate nicio disciplină pentru că fiecare are rolul ei şi este bună în educarea elevului într-un anumit fel. Aş reduce accentul care se pune pe anumite materii cum ar fi muzică, desen şi alte materii de acest gen. Aş trece accentul pe matematică, limbi străine. Programa este foarte bună acum. Am problema cu profesorii care au orele pe o singură linie, adică eu predau şi mă aştept ca ora viitoare să-mi spui tot ce te-am învăţat eu. Aş prefera ca anumiţi profesori să îşi facă orele mai interesante, mai interactive. Să te atragă în captarea informaţiei, nu să o scrii, să o conspectezi”, a spus elevul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În opinia sa, profesorul nu trebuie să devină un prieten „direct” cu elevii, ci trebuie să îşi păstreze autoritatea.

„Voi urma un liceu cu profil de ştiinţe sociale sau filologie. Dacă voi avea şansa, m-aş duce să studiez la o universitate din afară apoi m-aş întoarce”, a spus Tudor.

Una dintre nemulţumirile acestuia este legată de obligativitatea uniformei şcolare despre care spune că „îi transformă pe toţi în a fi comuni”.

CITEŞTE ŞI: Studenţii, nemulţumiţi de „lipsa de reacţie” a Avocatului Poporului faţă de modificările la Legea Educaţiei

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, i-a explicat „ministrului de o zi” că nu este o chestiune simplă gestionarea un sistem atât de mare cum este cel al educaţiei.

„Sistemul de educaţie în orice ţară, nu numai în România, este cel mai mare sistem pentru că noi avem 3.400.000 elevi, 240.000 de cadre didactice, didactic auxiliar, mai pui apoi aproape 60.000 personal tehnic, în învăţământul superior mai ai aproape jumătate de milion de studenţi, 30.000-40.000 de profesori, cercetători. Responsabilitatea să gestionezi un astfel de sistem este foarte mare. Avem peste 4,5-4,6 miliarde de euro bugetul MEN. Acesta este bugetul anual al Românie pentru educaţie. Ceea ce înseamnă foarte mult, dar chiar şi aşa mai ai nevoie de bani”, i-a spus ministrul elevului.

El a afirmat că de Programul „Bani de liceu” beneficiază în prezent 110.00 de elevi.

„Lucrăm cu ajutorul domnului ministru Teodorovici şi doamnei ministru Ioana Petrescu de la Finanţe să creştem această alocaţie. Diferenţa de la 180 de lei cât se alocă acum unui elev până la probabil 250 de lei şi o să vedem exact să fie acoperită din fonduri structurale pentru ca un număr cât mai mare de tineri să reuşească să termine liceul. Acordarea acestor bani este condiţionată de prezenţa la şcoală şi eu cred că o societate democratică şi dezvoltată trebuie să se bazeze şi pe încredere”, a spus ministrul.

Potrivit reprezentantului MEN, disciplina şi responsabilitatea trebuie să fie întărite pentru că „nu poţi să faci şcoală dacă nu există disciplină, dacă nu există responsabilitate din partea tuturor – profesori, elevi, părinţi”.

Referindu-se la una dintre solicitările „ministrului pentru o zi”, Pricopie a spus că nu ar fi rău ca elevii care doresc să aibă posibilitatea să vină la şcoală mai devreme pentru a participa la anumite activităţi, dar fără a fi obligatoriu acest lucru.

„Suntem printre ţările care au numărul cel mai mic de zile de şcoală pe an. Nu voi schimba pentru anul viitor, vom începe şcoala tot la 15 septembrie. Dar poate că nu ar fi rău ca o săptămână mai devreme elevii care vor şi părinţii care vor să aibă posibilitatea să vină la şcoală pentru activităţi. Un fel de ‘Şcoala Altfel’ pe bază de opţiune, cine vrea, nu obligatoriu”, a spus Remus Pricopie.

CITEŞTE ŞI: An şcolar 2014-2015: Schimbare radicală pentru elevii din clasele mici