Bogdan Licu, unul dintre cei nouă judecători ai CCR care a votat ca declarațiile de avere și de interese să nu includă bunurile și veniturile soților și copiilor, dar și neconstituționalitatea articolului care prevede publicarea declarațiilor de avere, a „uitat” să-și treacă un teren în propria sa declarație de avere.
Prin intermediul deciziei CCR, ce este definitivă și obligatorie, nu numai că nu se vor putea vedea veniturile soțiilor celor aflați în funcții publice, ci nici măcar declarațiile lor de avere sau interese, care nu vor mai fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice.
Jurnaliștii de la Public Record dezvăluie că Bogdan Licu nu și-a declarat un teren în declarația de avere, pe lângă faptul că mai are anumite afaceri putrede.
„Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate de Agenția Națională de Integritate. Nu vom mai avea acces nici noi jurnaliștii, nici voi. (…) Bogdan Licu este unul din judecătorii care au decis asta.
Am arătat cum a omis să declare un teren, a cumpărat apartamente construite de o firmă în care e asociat un om condamnat în SUA pentru furt de carduri, iar fiul său student a făcut investiții imobiliare”, scriu jurnaliștii de la Public Record, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a publicației.
Jurnaliștii arată că investigația lor nu ar fi putut fi posibilă fără existența datelor publice, arătând că acesta este doar unul dintre multiplele materiale jurnalistice ce au la bază declarații de avere.
„Transparența doare doar în momentul în care cei cu putere de decizie au lucruri de ascuns. Mulțumim că ne citiți, continuăm!”, adaugă ei, în finalul postării.
CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
Citește și : Reacția ANI, după decizia CCR: Poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani
„Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea. De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”. Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Decizia CCR vizează articolele 3 alin. (2) și 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Acestea obligau persoanele aflate în funcții publice să declare inclusiv veniturile și proprietățile membrilor de familie și să accepte publicarea acestor informații pe site-urile instituțiilor de stat.