Un număr fabulos de mare de tineri consideră că dictatura ar fi bună pentru România. Aceștia consideră că „democrația nu li se potrivește”

Aproximativ 41% din tineri consideră că un regim totalitar condus de o mână forte ar fi unul benefic pentru România. Studiul a fost realizat pe românii născuți între 1990 și 2006, care deși nu au experimentat regimul totalitar comunist, cred că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru România.

Citește și : România ireală. Sute de oameni din Gorj, majoritatea pensionari, s-au trezit cu popriri și sechestru pe bunuri, pentru neplata unor facturi la apă!

De asemenea, în cadrul eșantionului persoanelor de peste 55 de ani care au trăit în perioada comunistă, 25% dintre ele ar fi de acord ca România să revină la un sistem totalitar, astfel că 36% din totalul românilor consideră că un sistem totalitar ar fi bun pentru România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De ce tot mai mulți tineri sunt de acord cu dictatura

Studiul realizat de GlobeSec, un think-thank internațional fondat de Uniunea Europeană, relevă cum tinerii sunt nemulțumiți de democrație și ar putea fi de acord cu dictatura.

Alte articole

Partidul german de extremă dreaptă AfD, majoritar în Parlament, cere ieşirea din UE, revenirea la marca germană şi ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei

Nehammer refuză propunerea președintelui Austriei de a forma noul guvern și îi cere șefului statului să îl desemneze pe liderul extremei drepte, câștigătorul alegerilor legislative

Autorii studiului susțin că tinerii au sentimentul că democrația nu li se potrivește, comparativ cu oamenii care au prins regimul comunist din România. O explicație a acestora este popularitatea crescândă a partidelor europene de extermă dreapta și a carismei liderilor acestora. În plus, nesiguranța tinerilor cu privire la viitor joacă un rol foarte important.

Barbu Mateescu, expert în sociologie politică, absolvent de studii de specialitate la Universitatea Pennsylvania, consultat de Libertatea, consideră că raportul trebuie extins pentru a afla motivele reale. Sociologul este de părere că în zonele mai puțin populate sunt foarte puține oportunități, viața socială este limitată iar sistemele de stat, în special sănătatea și învățământul, sunt evident disfuncționale.

Citește și : Un restaurant oferă clienților o masă gratis în fiecare zi. Ce condiție trebuie îndeplinească aceștia

Expertul este de părere că tinerii nu se gândesc la restricțiile unui regim totalitar, spre exemplu, când se aduce în discuție situația din perioada lui Nicolae Ceaușescu, ci vorbesc despre lucrurile care îi deranjează în prezent. De altfel, se simt abandonați de politicieni, iar politicienilor nu le pasă atât de mult deoarece aceștia nu participă masiv la vot.

În plus, extremiștii sunt tot mai activi pe rețelele de socializare și folosesc un discurs agresiv, ceea ce îi face pe tineri să rezoneze cu ei datorită furiei și emoției pe care o exprimă, lucruri care sunt în concordanță cu sentimentele lor.