Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, potrivit Cartel Alfa

„Conform datelor statistice privind cota din PIB care revine salariaților, în România mai puțin de 40% este îndreptat către capitalul uman, în timp ce remunerarea companiilor reprezintă peste 60% din PIB. Acest raport este inversat față de majoritatea țărilor europene și evidențiază dezechilibrul major din modul în care sunt distribuite rezultatele economice, în condițiile unei productivități similare. Avem o fiscalitate care favorizează capitalul, împovărând în schimb salariații și micii contribuabili. În numele ‘atragerii investitorilor străini’ au fost create facilități și condiții pentru companii care permit și chiar încurajează exploatarea forței de muncă autohtone, în numele profitului, de multe ori externalizat prin diverse mijloace”, se arată în document, care menționează că luni este Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei.

Conform comunicatului, negocierile colective, un alt instrument pentru o distribuție mai echitabilă a rezultatelor muncii, au fost practic eliminate prin efectele Legii 62/2011.

„Astfel, contractul colectiv la nivel național, care, printre altele, stabilea coeficienți de salarizare mai ridicați pentru posturi care presupuneau pregătire superioară (sistem pe care, la vremea respectivă, chiar patronatele autohtone l-au susținut, ca modalitate de a mai stăvili exodul forței de muncă calificate), a fost desființat în 2011 prin voința unilaterală guvernului. Mai mult decât atât, în cei cinci ani de la apariția noii legi, nu s-a mai încheiat niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, datorită condițiilor absurde prevăzute de lege. La nivel de unitate, doar 9% din totalul unităților, respectiv 14.000, au un contract colectiv de muncă și nu este lipsit de importanță faptul că, dintre acestea, 12.000 sunt negociate și semnate de reprezentanții salariaților (și nu de sindicate), reprezentanți care, de cele mai multe ori, sunt desemnați chiar de către angajatori”, menționează sursa citată.

‘Cartel Alfa’ spune că toate acestea au dus la o adâncire a inechității sociale, condiții de muncă precare, exploatare și o totală lipsă de perspective pentru lucrătorii români, în afară de opțiunea migrării.

Alte articole

Tarife la apă în România. Judeţele sărace plătesc de două ori mai mult decât Capitala. Care este oraşul cel mai mic preţ din țară

Anunț important! Criza pensiilor lovește România: 80 de miliarde de lei lipsesc: „Va fi aproape imposibil să reușim să ne descurcăm”

„Statisticile UE confirmă o realitate îngrijorătoare. Avem de departe cei mai mulți lucrători săraci, dublu față de media europeană. Practic, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, cu toate că lucrează cu normă întreagă, și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani. Atâta vreme cât nedreptatea și exploatarea sunt integrate în sistemul economic, social și cultural, sărăcia va devasta în continuare o proporție covârșitoare din populație, fiind în același timp o frână în dezvoltare. Pentru a rupe cercul vicios al sărăciei este necesară o nouă viziune și determinare politică, fundamentate pe principiile justiției și bunei guvernări și care să pună justiția socială și redistribuirea echitabilă în centrul politicilor publice”, se mai spune în comunicat.

Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale din România rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, arată ‘Cartel Alfa’, iar o treime din populație este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-și poate permite lucruri considerate necesare pentru a duce un trai decent de zi cu zi. Încă mai există copii în România care nu au fost niciodată la școală și comunități întregi care nu au acces la servicii de sănătate.

În fiecare an, pe 17 octombrie este marcată Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. Combaterea sărăciei este un țel aflat în centrul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și rămâne înscris și în noile obiective din Agenda de Dezvoltare pentru 2030 a Națiunilor Unite.