Vaccinul antituberculos care se face la naştere nu protejează persoana de apariţia bolii

„Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, dată de Mycobacterium tuberculosis, localizată de cele mai multe ori la nivel pulmonar, dar se poate întâlni la nivelul oricărui organ (TB extrapulmonară), cele mai grave fiind meningita TB și miliară (forma septicemică), cu evoluție rapidă și fatală în absența tratamentului prompt. Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, putându-se răspândi de la persoana bolnavă prin tuse, strănut. Există studii care demonstrează că o persoană sănătoasă poate fi infectată dacă stă în aceeași încăpere cu o persoană bolnavă timp de minim 4 ore (infecție nu înseamnă boală, ci faptul că persoana respectivă a venit în contact cu bacilul Koch)„, a declarat medicul Ioana-Ruxandra Ștefănescu.

Potrivit acesteia, riscul maxim de a dezvolta boala este în primii 2 ani de la infecție (din momentul în care organismul a venit în contact cu bacilul).

Medicul a explicat că boala poate să apară fie din cauza scăderii capacității de apărare a organismului (bătrâni, persoane cu boli cronice — diabet, neoplazii, malnutriție, fumat, alcoolism, consumul de droguri, infecție HIV, transplant de organe, tratament imunosupresor, boli profesionale etc), fie din cauza expunerilor repetate la Mycobacterium tuberculosis, care depășesc capacitatea organismului de a stăpâni boala (familiile bolnavilor, cei care trăiesc în zone aglomerate, persoane din instituții de îngrijire, penitenciare, persoane fără adăpost, comunitățile etnice, persoane cu un nivel educațional scăzut, personalul medical).

„În cazul tuberculozei extrapulmonare, simptomatologia este „împrumutată” de la organul afectat. În ceea ce privește TB pulmonară, din cauza evoluției lente a bolii de cele mai multe ori simptomele sunt puține și cu agravare progresivă, ceea ce îl face pe pacient să se prezinte târziu la medic. Cel mai frecvent simptom este tusea, care inițial este seacă, ulterior productivă sau uneori hemoptoică (cu sânge). Este important să vă adresați medicului dacă tusea persistă cel puțin 3 săptămâni în afara unei cauze cunoscute (răceli, viroze, pneumonii, reflux gastro-esofagian, sinuzite etc.)„, a afirmat medicul militar.

Alte articole

Vaccinare anti-HPV gratuită pentru fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani. Raluca Turcan: ”Este o șansă reală de a salva vieți”

OMS aprobă un nou vaccin pentru variola maimuței. Au fost înregistrate peste 24.000 de cazuri anul acesta, iar oamenii se tem de o nouă pandemie

Ea a susținut că transpirațiile (nocturne sau la efort) apar de asemenea frecvent, dispneea (senzația de lipsă de aer) de efort și scăderea în greutate apar de obicei mai târziu în evoluția bolii.

„Uneori tuberculoza poate determina simptome similare unei pneumonii (febră înaltă, frisoane, alterarea stării generale, greață etc.), sau cu hemoptizii masive, amenințătoare de viață„, a spus Ioana Ruxandra Ștefănescu.

Potrivit acesteia, standardul actual în diagnosticul și monitorizarea pacienților cu tuberculoză este examenul de spută cu efectuarea culturii și a antibiogramei.

„Dacă pacienții sunt simptomatici și au examenul microscopic direct (colorația Ziehl-Neelsen) pozitiv, se începe tratamentul antituberculos, chiar dacă nu avem rezultatul culturii (prin metodele clasice rezultatul este gata în 60 de zile)„, a mai afirmat medicul.

De asemenea, radiografia pulmonară se face la pacienții simptomatici (cel puțin tușe de minim 3 săptămâni), persoanele cu care un pacient diagnosticat cu TB a venit în contact, iar în cazul în care modificările de pe radiografie sunt foarte sugestive pentru tuberculoză și pacientul este simptomatic, medicul pneumoftiziolog poate decide începerea tratamentul antituberculos, deși examenul de spută este negativ (deoarece cultura poate fi pozitivă).

„Testarea HIV este recomandată la toți pacienții diagnosticați cu tuberculoză, deoarece uneori tuberculoza poate fi prima manifestare în cadrul SIDA. Metodele noi de diagnostic bazate pe detectarea ADN bacterian (GeneXpert) și culturi pe medii lichide care imită țesutul pulmonar (Versa TREK) sunt mult mai rapide decât metodele clasice. Prima metodă detectează ADN-ul bacterian în 60 de minute și gena rezistenței la Rifampicină (primul pas în diagnosticul MDR-TB) în 120 de minute. Metoda Versa TREK detectează Mycobacterium tuberculosis în 24 h și obținerea culturii în 14-21 de zile, iar antibiograma în maxim 30 de zile, spre deosebire de metodele clasice (culturi pe medii Lowenstein-Jensen cu rezultat în 60 de zile și antibiograma în 90 de zile). Această aparatură ne ajută să diagnosticăm mult mai rapid pacienții cu TB și în special pe cei cu MDR-TB și astfel să contribuim la scăderea incidenței TB și creșterea ratei de succes terapeutic„, a susținut șeful de secție.

Medicul a precizat că la Spitalul Militar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” s-au făcut deja demersurile pentru achiziționarea acestor dispozitive și pentru modernizarea laboratorului de bacteriologie BAAR prin mutarea într-o locație nouă.

În ceea ce privește tratamentul, doctorul a spus că acesta este de lungă durată (6-8 luni), cu 4 sau 5 antibiotice și se face sub strictă supraveghere de către personalul medical.

„În primele 2-3 luni (faza intensivă) tratamentul se face în fiecare zi, iar în următoarele 4-5 luni (faza de continuare), tratamentul se face cu mai puține antibiotice și de 3 ori pe săptămână. Majoritatea pacienților nu mai sunt contagioși după prima lună de tratament, iar la sfârșitul fazei intensive deja sunt asimptomatici, ceea ce face ca o parte din ei să nu mai continue tratamentul și astfel să apară rezistența la antibiotice„, a arătat Ștefănescu.

Ea a susținut că în cazul în care se confirmă MDR-TB, tratamentul este lung (18-24 de luni), zilnic, cu medicamente mai puțin eficiente, cu reacții adverse mai multe și cu o rată de succes mai mică.

„În prezent, chirurgia se rezumă la tuberculoza cazeos-circumscrisă (tuberculomul), excizia zonelor de plămân care s-au vindecat cu sechele importante și care au risc crescut de cancer pulmonar (în special adenocarcinom), de sângerare sau de colonizare cu fungi (în special Aspergillus fumigatus) sau în cazul tuberculozei rezistente la cele mai multe antibiotice, unde nu mai există alte resurse terapeutice„, a spus medicul militar.

Ioana Ruxandra Ștefănescu a precizat că pentru a evita îmbolnăvirea trebuie luate măsuri precum vaccinarea BCG a nou-născuților, evitarea locurilor aglomerate, însușirea unui stil de viață sănătos (mese regulate, evitarea fumatului, a consumului de alcool și droguri), prezentarea în cel mai scurt timp la medic în cazul apariției simptomelor, prezentarea la Dispensarul Teritorial de Pneumoftiziologie în cazul unui contact cu o persoană bolnavă de TB, dar și campanii de informare despre TB îndreptate în special către categoriile sociale defavorizate.

Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, marcată simbolic la 24 martie, evidențiază momentul din 1882 când Robert Koch a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariția tuberculozei (TB). Această zi reprezintă o oportunitate a medicilor pneumoftiziologi din toată lumea de a discuta despre realizările, problemele cu care se confruntă și de a elabora strategii noi în vederea combaterii bolii.