Veneţia Epocii de Piatră a fost distrusă de schimbările climatice. Oraşul a fost măturat de inundaţii sau o viitură foarte puternică

Cu aproximativ 5.300 de ani în urmă, în inima deltei fluviului Yangtze, maiestuosul „Râu Albastru” care traversează China, s-a dezvoltat una dintre cele mai avansate comunități tehnologice ale vremii, grație construcției unui complex monumental și sisteme fascinante de management al apei. Bărbații și femeile care locuiau acolo au creat o rețea spectaculoasă de canale navigabile, diguri, bazine și alte mari structuri de inginerie hidraulică, toate închise în ziduri mari pentru a proteja orașul de incursiunile inamice.

Pentru vizitatori trebuia să fie o priveliște extraordinară. Nu este o coincidență că Liangzhu a fost numit de experți „Veneția Epocii de Piatră”.

Acest labirint complicat de canale a făcut posibilă cultivarea unor suprafețe agricole mari pe tot parcursul anului, sporind bunăstarea, cultura și economia comunității. Spectaculosul oraș de pe apă a prosperat datorită infrastructurii sale revoluționare timp de o mie de ani, apoi, brusc, a fost abandonat, lăsându-ne o moștenire a vestigiilor care din 2019 sunt înscrise printre Patrimoniul Mondial al umanității UNESCO.

Citeşte şi Fenomen rar în Veneția în toiul verii. Piața San Marco a fost inundată. Reacție surprinzătoare: sărutări și dans prin apa până la genunchi VIDEO

Alte articole

Efectele schimbărilor climatice. Fermele românești își concediază angajații pentru prima dată în ultimii 10 ani

Klaus Iohannis, anunţuri importante pentru români: „Traversăm o perioadă dificilă”

Astăzi, datorită unui studiu amănunțit, s-a demonstrat că sfârșitul Liangzhu a fost cauzat de schimbările climatice. Pentru a determina că a fost vorba despre schimbări climatice – la vremea declanșate de evenimente complet naturale, spre deosebire de cele actuale – o echipă internațională de cercetare condusă de oameni de știință austrieci, de la Departamentul de Geologie al Universității din Innsbruck, a colaborat cu colegii chinezi de la Universitatea Xi’an Jiaotong. Oamenii de știință au ajuns la aceste concluzii după ce au căutat indicii în inima peșterilor Shennong şi Jiulong. Depozitele, stalagmitele și alte structuri naturale prezente în peșterile naturale sunt de fapt considerate „arhive climatice” extrem de prețioase, din a căror analiză se poate determina cu exactitate ce s-a întâmplat într-o anumită perioadă de timp.

După cum au explicat oamenii de știință, pe ruinele stratului de argilă Liangzhu a fost găsit unul subțire, ceea ce indică „o posibilă legătură între sfârșitul civilizației avansate și inundațiile râului Yangtze sau inundațiile Mării Chinei de Est”. Cu atât mai mult, dacă ne gândim că pentru căderea „Veneției Epocii de Piatră” nu s-au găsit dovezi ale războaielor și altor evenimente provocate de om.

Deoarece nu s-au putut face presupuneri numai pe argilă, oamenii de știință au căutat indicii climatice despre trecutul Liangzhu în cele două peșteri menționate mai sus, colectând mostre care au fost supuse unor teste de laborator deosebite. Mai exact, nivelurile de izotopi ai carbonului și uraniului-toriu prezenți în stalagmite; „aceasta ne-a permis să stabilim că între 4.345 și 4.324 î.e.n, au existat precipitații deosebit de intense, asociate cu perioada declinului orașului„. Potrivit experților, astfel de precipitații legate de un eveniment monsonico-distructiv ar fi făcut ca orașul să fie măturat de inundațiile Yangtze și/sau de o viitură foarte violentă declanșată de Marea Chinei de Est, ducând la distrugerea barajelor, canalelor și alte lucrări monumentale de apă făcute de oameni.

Citeşte şi Încălzirea globală aduce temperaturile de la Barcelona, la Bucureşti. Efectele dramatice ale schimbărilor climatice, 22 de grade în Capitală cu 50 de zile înainte de Crăciun, mergem în tricou pe stradă

Supraviețuitorii catastrofei au fost nevoiți să fugă și să abandoneze rămășițele orașului devastat din spatele lor. Pe baza analizelor efectuate asupra stalagmitelor, oamenii de știință au observat că instabilitatea climatică din zonă a durat încă 300 de ani, împiedicând bărbații să reconstruiască Liangzhu și astfel să-l predea cărților de arheologie. Detaliile cercetării „Prăbușirea Liangzhu și a altor culturi neolitice în regiunea inferioară Yangtze ca răspuns la schimbările climatice” au fost publicate în jurnalul autorizat Science Daily.