Premierul Victor Ponta declara, la începutul lunii mai, la România TV, că preşedintele Traian Băsescu va plăti dacă pe 21 mai Curtea Constituţională va decide că nu are voie să facă campanie electorală, iar acesta va continua să facă acelaşi lucru, implicându-se în campania PMP.

„Dacă Curtea Constituţională va decide, pe 21, ceea ce sincer cred că ar fi de bun simţ şi constituţional, şi anume că preşedintele României nu are voie să participe activ în campanie electorală, iar, după această decizie, Traian Băsescu continuă să facă campanie electorală, a doua zi – eu vorbesc ca lider PSD – evident că vom depune cererea de suspendare. Dacă nu respectă decizia Curţii, nu doar că vom declanşa procedura de suspendare, dar vă garantez că, de data asta, niciun partener european – mă rog, o să fie nişte intelectuali de-ai domnului Băsescu care să ţipe – dar nu-l va apăra absolut nimeni „, a spus Ponta.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

PSD detonează bomba în cazul lui Nicușor Dan. Ce legături ...

Mai greu în bucătărie, decât la Primărie! Cât de chinuitoare ...

CITEŞTE ŞI Ponta: Lui Băsescu îi este teamă de mine. Ştie că n-o să scape fără să plătească

Şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a atras atenţia că Băsescu încalcă Constituţia prin implicarea în campania electoală a PMP.

„Preşedintele Traian Băsescu, din păcate, continuă să desconsidere Constituţia şi să o încalce, implicându-se în mod evident în campania electorală, militând deschis pentru PMP, partidul poşetă al doamnei Udrea. După conferinţa de presă de vineri, Traian Băsescu a continuat partizanatul politic şi a participat la dezbaterea organizată de Mişcarea Populară. Vreau să amintesc că preşedintele, chiar dacă se consideră jucător, nu are dreptul să joace pentru niciuna din echipele politice care se vor confrunta în această campanie electorală, nu-i dă voie Constituţia”, a declarat Dragnea.

În schimb, preşedintele Traian Băsescu, care a declanşat scandalul după ce a apărut purtând un tricou cu inscripţia „Vote for PMP” şi cu sigla acestei formaţiuni, alături de lideri ai Partidului Mişcarea Populară, s-a apărat spunând că în mod categoric nu a încălcat legea fundamentală şi a făcut referire la avizul Curţii din 2007, care spune că „preşedintele nu vine din nori„.

Băsescu preciza că articolul 84 din Constituţie spune foarte clar că preşedintele nu poate fi membru de partid.

„Dar, în avizul din 2007, se explică clar că preşedintele nu vine din nori. Nu citez dar dau sensul, este susţinut de un partid, ca atare rămâne în relaţii cu acel partid, pentru a-şi susţine programul”, a mai spus Traian Băsescu, precizând că singurul parid care susţine în acest moment că va continua reforma statului este PMP, iar acesta este partenerul său politic.

În Opoziţie, scenariul unei noi suspendări este considerat însă unul realizabil

„Discutăm despre o eventuală suspendare (a preşedintelui Traian Băsescu – n. Red.). Suspendarea este un act şi un gest politic. Poate să spună Curtea Constituţională, la fel cum a spus şi rândul trecut, că Băsescu nu a încălcat grav Constituţia, dar, totuşi, a fost suspendat. N-are nicio legătură ce spune Curtea cu decizia politică a PSD-ului. Dacă PSD-ul, dacă Ponta cu ai lui hotărăsc, oricând pot să decidă suspendarea. Poate să spună orice Curtea Constituţională. Dacă Puterea vrea, îl suspendă. Suspendarea o decizie politică, n-are nicio legătură cu ce spune Curtea”, a declarat Mircea Toader, în direct la România TV.

CITEŞTE ŞI Băsescu, nou atac la Ponta: Obiectivul meu e să ajungă la nivelul la care să nu mai poată deveni preşedinte

Şi europarlamentarul Cristian Preda, candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European pe listele Partidului Mişcarea Populară (PMP), vede posibilă o suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.

”Suspendarea preşedintelui s-a produs şi în 2007 şi în 2012 fără să existe vreun motiv întemeiat în textul Constituţiei. (…) Da, o văd posibilă oricând. Nu cred că PSD a renunţat la impulsul anarhic, pentru că PSD combină strategia asta de aservire a oamenilor săraci din ţară cu un puseu anarhic. Din când în când se gândesc să răstoarne instituţiile”, susţine Cristian Preda.

Ce a reclamat Guvernul

Guvernul a transmis în 6 mai Curţii Constituţionale sesizarea premierului Victor Ponta privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedinte cauzat de implicarea lui Traian Băsescu în campania electorală prin susţinerea unui anumit partid la alegerile europarlamentare.

„Să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României. Să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Preşedintelui României în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României – Camera Deputaţilor şi Senat, din anul 2014, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 80 ‘Rolul Preşedintelui’ din Constituţia României, republicată. Să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice”, se arată în sesizarea către CCR semnată de Victor Ponta.

Ponta reclamă faptul că ‘în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, Traian Băsescu şi-a manifestat susţinerea pentru un anumit partid, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară (PMP)”.

Totodată, în sesizare este prezentată şi o declaraţie a lui Traian Băsescu din 4 mai susţinută la Palatul Cotroceni.

„Întrebat de jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă dacă nu consideră că gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic şi care încalcă prevederile Constituţiei referitoare la rolul preşedintelui României, Traian Băsescu a răspuns: ‘Voi vota Partidul Mişcarea Populară. M-aţi întrebat. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota PMP”, se spune în document.

Autorul sesizării consideră că, prin atitudinea sa referitoare la susţinerea deschisă a unui partid în perspectiva alegerilor, preşedintele a încălcat dispoziţiile art. 80 din Constituţie.

Conform documentului, conflictul sesizat se referă la actele şi acţiunile concrete ale preşedintelui care ‘afectează atribuţiile şi competenţele Guvernului în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor’.

Sesizarea lui Băsescu

Traian Băsescu a sesizat şi el Curtea Constituţională în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, generat de refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decrete ale preşedintelui privind decorarea unor personalităţi ale culturii româneşti, care au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012.

Şefului statului susţine că premierul a refuzat nemotivat să semneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii unor personalităţi, printre care şi Horia Roman Patapievici.

Guvernul a restituit în 29 aprilie Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalităţi care au condus ICR. Preşedintele susţine că Victor Ponta a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii: Ordinul Naţional ‘Steaua României’ – în grad de Cavaler acordat lui Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al ICR; Ordinul Naţional Serviciul Credincios’ – în grad de Cavaler acordat lui Mircea Mihăieş şi Tania Radu, foşti vicepreşedinţi ai ICR; Ordinul Naţional ‘Pentru Merit’ – în grad de Cavaler acordat lui Dan Croitoru, fost secretar general al ICR.

„Refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu ‘NU’, subliniat urmat de semnătura prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv prim-ministrul, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte”, mai declară Traian Băsescu.

În opinia şefului statului, raportat la jurisprudenţa constituţională, un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare. Conform sesizării, deşi orice autoritate publică dispune de o largă putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare.